Ceremonia a avut loc după ce, vineri seară, parlamentul a acordat votul de încredere guvernului Munteanu și a aprobat programul de guvernare „UE, pace, dezvoltare”, care stabilește ca obiectiv prioritar finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană până în 2028, modernizarea economiei, consolidarea statului de drept și creșterea nivelului de trai al cetățenilor.

„Porniți la drum cu responsabilitatea de a veni în întâmpinarea așteptărilor mari și pe drept justificate ale oamenilor. După anii în care a trebuit să gestionăm multiple crize și provocări, avem nevoie, începând de astăzi, de o guvernare care să se concentreze mai mult pe dezvoltare, care să ducă la bun sfârșit transformarea Republicii Moldova într-un stat european modern”, a declarat Maia Sandu, care a apreciat totodată că „volumul de muncă este fără precedent, dar cetățenii așteaptă rezultate concrete”.

Printre prioritățile noului executiv se numără investiții de până la 4 miliarde de euro, modernizarea infrastructurii (inclusiv construirea a 4 poduri peste Prut și reabilitarea a 3.000 km de drumuri), investiții de 9 miliarde de lei în comunități, creșterea salariilor și pensiilor, modernizarea spitalelor și școlilor, precum și finalizarea evaluării judecătorilor și procurorilor în procesul de asanare a sistemului de justiție.

În următorii ani, o prioritate pentru Republica Moldova va fi și interconectarea deplină cu piața energetică a UE. Autoritățile mai planifică continuarea și dezvoltarea programelor „Satul European” și „Curtea Europeană”, cu investiții de cel puțin 9 miliarde de lei în comunitățile din întreaga țară.

Noul guvern își mai propune investirea a cel puțin 6 miliarde de lei în grădinițe, școli și universități, dublarea burselor pentru elevi și studenți, precum și modernizarea spitalelor.

Guvernul Munteanu va avea 14 ministere și cinci vicepremieri, dintre care doi fără portofoliu – pentru integrare europeană și reintegrare. Echipa guvernamentală include atât nume noi, cât și persoane care își păstrează funcțiile deținute în cabinetul anterior.

Astfel, Cristina Gherasimov își va păstra fotoliul de viceprim-ministru pentru integrare europeană. Ea a ocupat aceeași funcție și în guvernul anterior. Mai înainte, Gherasimov a fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și consilier pe politică externă și integrare europeană al președintelui Republicii Moldova.

La conducerea Ministerului Afacerilor Externe se va afla, în continuare, Mihai Popșoi, care va deține și funcția de vicepremier. El a ocupat același post și în fostul guvern. Anterior, Mihai Popșoi a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului.

Vladimir Bolea va fi vicepremier și ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, funcție deținută din 2024. El a condus anterior Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și a fost deputat.

O altă funcție de vicepremier va fi ocupată de Eugen Osmochescu, care va conduce Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Osmochescu are o experiență de peste 25 de ani în domeniul juridic, economic și al reformelor pentru mediul de afaceri. Din 2009 până în 2025, el a activat ca manager de programe în cadrul IFC – Corporația Financiară Internațională (Grupul Băncii Mondiale).

Vicepremier pentru reintegrare va fi Valeriu Chiveri, diplomat de profesie, care a ocupat până în prezent funcția de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina.

Vladislav Cojuhari va fi noul ministru al justiției. Jurist de profesie, cu studii în Belgia și SUA, Cojuhari a ocupat până acum funcția de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne.

La șefia Ministerului Finanțelor vine Andrian Gavrilița, care are o experiență de 20 de ani, atât în administrarea afacerilor, cât și în domeniul politicilor publice.

Natalia Plugaru va fi noul ministru al muncii și protecției sociale. Ea este specialistă în domeniul dezvoltării durabile, cu o experiență de peste 15 ani în elaborarea și implementarea programelor dedicate rezilienței demografice și egalității de gen. Plugaru a deținut funcția de reprezentantă adjunctă a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova.

La șefia Ministerului Sănătății va fi Emil Ceban, rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Conducerea Ministerului Mediului va fi asigurată de Gheorghe Hajder, care a fost până în prezent secretar de stat în cadrul aceleiași instituții.

Cristian Jardan va ocupa fotoliul de ministru al culturii. Jurnalist și manager media, Jardan are o experiență de peste 15 ani în mass-media din Republica Moldova.

Funcția de ministru al energiei va fi deținută în continuare de Dorin Junghietu, care a preluat mandatul în februarie curent, în guvernul condus până recent de Dorin Recean. Junghietu are o experiență de peste 15 ani în companii internaționale din domeniul energetic.

Dan Perciun își va păstra postul de ministru al educației, pe care îl ocupă din iulie 2023.

Un alt ministru care își păstrează portofoliul este Ludmila Catlabuga, propusă la șefia Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Catlabuga a ocupat aceeași funcție și în guvernul Recean, din noiembrie 2024, fiind anterior președintă a Asociației Fermierilor Producători de Lapte.

Ministerul Afacerilor Interne va fi condus în continuare de Daniella-Misail Nichitin, care a preluat funcția în 2024, fiind anterior secretar de stat în cadrul aceleiași instituții.

Un alt ministru care își păstrează fotoliul este Anatolie Nosatîi, propus la șefia Ministerului Apărării. El ocupă această funcție din august 2021.

Alexei Buzu este noul Secretarul General al Guvernului.

Sursa: AGERPRES