Semnificaţia zilei de 4 iulie în Statele Unite ale Americii

În 1776, cele 13 colonii americane îşi declarau independenţa de Imperiul Britanic, un eveniment care a condus la naşterea Statelor Unite ale Americii ca entitate suverană.

Însă 4 iulie nu este chiar ziua în care Congresul Continental – format din delegaţi ai coloniilor – a decis să declare independenţa, acest lucru întâmplându-se cu două zile înainte, pe 2 iulie 1776.

Nu este nici data la care a izbucnit Revoluţia Americană, care începuse cu un an înainte, în aprilie 1775, potrivit constitutionfacts.com.

Şi nici nu este data la care Thomas Jefferson – considerat unul dintre “părinţii fondatori” ai SUA, devenit al treilea preşedinte al statului (1801-1809) – a scris prima schiţă a Declaraţiei de Independenţă, lucru care s-a întâmplat în iunie 1776. Această Declaraţie de Independenţă a fost semnată pe 2 august 1776 şi trimisă britanicilor în luna noiembrie a aceluiaşi an.

Pe 4 iulie 1776, Congresul Continental a aprobat forma finală a Declaraţiei de Independenţă, la conceperea căreia s-a lucrat mai multe zile.

Astfel a devenit oficială această dată, care a fost inclusă în Declaraţia de Independenţă, iar copia semnată în august 1776, redactată de mână, poate fi văzută în prezent la Arhivele Naţionale din Washington.

În primii 15-20 de ani după semnarea Declaraţiei de Independenţă, americanii nu au sărbătorit această dată, iar, până în anii 1790, devenise şi un act controversat. Pe de o parte, democraţii republicani admirau Declaraţia de Independenţă şi pe Jefferson, pe de altă parte, federaliştii considerau actul prea franţuzesc şi prea anti-britanic.

În 1817, John Adams – al doilea preşedinte al SUA (1797-1801) – se plângea că America nu era foarte interesată de trecutul ei.

După ce s-a încheiat războiul dintre americani şi britanici, izbucnit în 1812, partidul federalist s-a destrămat şi toate formaţiunile politice din anii 1820 – 1830 se considerau moştenitori ai lui Jefferson şi ai republicanilor democraţi. Au început să circule din nou copii tipărite ale Declaraţiei de Independenţă, cu data de 4 iulie subliniată. Moartea lui Thomas Jefferson şi a lui John Adams pe 4 iulie 1826 a ajutat la promovarea ideii că 4 iulie trebuie sărbătorită ca dată importantă în istoria americanilor.

Congresul american a declarat ziua de 4 iulie sărbătoare naţională în 1870, la aproape un secol de la Revoluţia Americană. Tot atunci a fost declarată sărbătoare naţională şi Crăciunul, printre altele.

4 iulie. Cum e sărbătorită Ziua Independenţei în SUA

În prezent, ziua de 4 iulie este marcată prin etalarea steagului american, discursuri politice, ceremonii, parade, petreceri, reuniuni de familie, picnicuri, meciuri de baseball, focuri de artificii şi alte evenimente.

Cu această ocazie, pe mesele americanilor se regăsesc cel mai adesea “hot-dogs” şi hamburgeri, porumb copt, limonadă, bere, pepene roşu şi plăcintă cu mere şi îngheţată.

Ziua Independenţei în SUA. 4 iulie, în istoria reală şi în realitatea alternativă a filmelor
Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii, prin care 13 colonii britanice şi-au declarat independenţa faţă de Regatul Unit al Marii Britanii, a fost redactată de Thomas Jefferson, cel care avea să devină al treilea preşedinte al SUA, şi a fost ratificată de Congres la 4 iulie 1776.

Cel puţin una dintre frazele din Declaraţia de Independenţă a făcut istorie: “(…) toţi oamenii au fost creaţi egali şi au fost înzestraţi de Creator cu unele drepturi inalienabile, printre care dreptul la viaţă, la libertate şi dreptul de a-şi căuta fericirea.”

Dar cum istoria se mişcă greu, de la data adoptării Declaraţiei de Independenţă şi până la abolirea sclaviei în Statele Unite (printr-un amendament adus Constituţiei, după încheierea Războiului de Secesiune, 1861-1864) au mai trecut aproape 100 de ani. Ţiganii-sclavi din Ţările Române fuseseră sloboziţi la anul 1855 (atât ţiganii care erau în proprietatea unui stăpân, cât şi cei “ai nimănui”, aflaţi în proprietatea statului).

După încheierea celui de-al doilea Război mondial, Adunarea Generală a ONU a adoptat, la anul 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, unde se regăsesc şi idei cuprinse în Declaraţia de Independenţă de la 1776.

Astfel, la Articolul 1, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului spune că “Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi…” Iar la Articolul 3, stă scris: “Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale”. Cum se observă, diferenţa dintre Declaraţia de Independenţă şi Declaraţia Universală a Drepturilor Omului o face conceptual de “fericire”, care nu mai este menţionat în documentul de la 1948, fiind înlocuit cu acela al “securităţii personale”.

O coincidenţă face ca trei dintre primii preşedinţi americani (din cei 45, inclusiv Donald Trump, câţi a avut America) au murit la data de 4 iulie: John Adams, al doilea preşedinte, după George Washington, a murit la 4 iulie 1826. În aceeaşi zi şi tot în 1826 a murit şi Thomas Jefferson, cel de-al treilea preşedinte american.

Cel de-al cincilea preşedinte al SUA, James Monroe, a murit tot la 4 iulie, dar în anul 1831.

Dar, tot la 4 iulie, s-a înregistrat şi naşterea celui de-al treizecilea preşedinte american: Calvin Coolidge, în anul 1872.

4 iulie în cinematografie

Dacă e să credem site-urile de specialitate, în jur de 200 de producţii cinematografice hollywoodiene au legătură cu Ziua Independenţei. Dintre acestea, am selectat câteva dintre cele mai relevante.

Şi nu vom începe cu producţia SF atât de cunoscută, „Ziua Independenţei”, ci cu astăzi ceva mai neglijatul „Născut pe 4 iulie”, producţia din 1989 regizată de Oliver Stone, cu Tom Cruise în rolul principal. Este povestea unui veteran din Vietnam, Ron Kovic, care a şi colaborat cu Stone la scenariu, şi a transformării tânărului idealist care ţinea musai să lupte cu comuniştii din Vietman într-un activist împotriva războiului. Filmul a câştigat premiile Oscar pentru regie şi montaj, dar la categoria „cel mai bun film” a fost preferat „Driving Miss Daisy”, iar la „cel mai bun actor” Daniel Day-Lewis. Cu toate acestea, unii spun că în acest film avem de-a face cu cea mai bună performanţă a lui Tom Cruise.

„The Independence Day” este un blockbuster clasic, realizat impecabil pentru un an – 1996 – în care calculatoarele încă nu erau la putere în lumea efectelor speciale. Regizorul Roland Emmerich şi actorii Will Smith, Jeff Goldblum şi Bill Pullman au luptat din greu cu tehnologia superioară a invadatorilor extratereştri dotaţi cu aparatură, dar lipsiţi de îndârjirea pământenilor şi de un pilot din acelaşi război din Vietnam care să renunţe la băutură şi să se sacrifice pentru binele Terrei. Nu putem fi prea entuziasmaţi de urmarea din 2016, „Independence Day: Resurgence”, regizat de acelaşi Emmerich, cu Liam Hemsworth, Jeff Goldblum, Bill Pullman şi Maika Monroe, mult prea dependent de tehnologie şi prea lipsit de vigoarea precedentului film.

Marele rechin alb din Jaws (1975, Steven Spielberg, cu Roy Scheider, Robert Shaw şi Richard Dreyfuss) atacă în weekendul de 4 iulie, iar ucigaşul în serie Zodiac, din filmul cu acelaşi nume (2007, regia David Fincher) atacă pentru prima oară la aceeaşi dată. O anume masă, la care participă, în „Hannibal” (2001, Ridley Scott) Hannibal Lecter, Clarice Starling şi Paul Krendler (Anthony Hopkins, Julianne Moore, respectiv Ray Liotta) are loc tot pe 4 iulie.

4 iulie a fost şi data de lansare pentru destul de multe filme de acţiune, cum este Spider-Man (2004), Transformers: Dark of the Moon (2011), Man in Black (1997), Despicable Me 2 (2013), Transformers (2007) sau War of the Worlds (2005).

Latura patriotică a zilei de 4 iulie apare într-o formă sau alta în „The Patriot”, a lui Mel Gibson, în miniseria TV „John Adams”, cu Paul Giamatti, în „The Crossing” (2000, Robert Harmon, cu Jeff Daniels), despre vestita traversare a râului Delaware de către George Washington sau în musicalul „1776” (1972, regia Peter Hunt, cu William Daniels, Howard Da Silva şi Ken Howard).

SURSA: MEDIAFAX