„Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecință, rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor crește la 2,25%, 2,40% și, respectiv, 2,65% începând cu data de 17 iunie 2026”, a informat joi BCE.

În comunicatul de presă publicat după a patra reuniune a BCE din acest an, se arată că războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste, iar decizia de a majora ratele dobânzilor este robustă într-o serie de scenarii care analizează posibila evoluție a șocului și impactul acestuia asupra perspectivelor pe termen mediu ale zonei euro.

În scenariul de bază al noilor proiecții macroeconomice ale experților Eurosistemului, se anticipează că inflația totală se va situa, în medie, la 3% în 2026, la 2,3% în 2027 și la 2% în 2028, în zona euro. Conform scenariului de bază, rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente va fi de 2,5% în 2026 și 2027 și de 2,2% în 2028. Comparativ cu proiecțiile din luna martie, experții și-au revizuit în sens ascendent proiecția de bază privind inflația în 2026 și 2027 în urma unei creșteri mai accentuate a prețurilor produselor energetice, care, într-o anumită măsură, ar trebui să se transmită în dinamica prețurilor alimentelor, bunurilor și serviciilor în zona euro.

Scenariul de bază estimează o creștere economică medie de 0,8% în 2026, de 1,2% în 2027 și de 1,5% în 2028, în zona euro. Aceste valori reprezintă o revizuire în sens descendent pentru anii 2026 și 2027, reflectând un impact mai pronunțat al războiului asupra piețelor materiilor prime, asupra veniturilor reale și asupra încrederii.

„Perspectivele rămân incerte, cu riscuri în sensul creșterii la adresa inflației și riscuri în sensul scăderii la adresa creșterii economice. Implicațiile totale ale războiului asupra inflației și creșterii economice pe termen mediu vor depinde de intensitatea și durata șocului prețurilor produselor energetice, precum și de amploarea efectelor sale indirecte și de runda a doua. Această incertitudine se reflectă și în seria largă de rezultate privind inflația și creșterea economică din scenariile ilustrative actualizate elaborate de experții Eurosistemului”, se arată în comunicatul BCE.

Prin decizia de joi, Consiliul guvernatorilor se menține într-o poziție favorabilă pentru a face față incertitudinilor generate de război. Consiliul guvernatorilor va monitoriza atent situația și va urma o abordare bazată pe date, și de la o ședință la alta, pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile Consiliului guvernatorilor privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea sa cu privire la perspectivele inflației și riscurile asociate acestora, având în vedere noile date economice și financiare, precum și la dinamica inflației de bază și la robustețea transmisiei politicii monetare. Consiliul guvernatorilor nu își asumă vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor, a indicat instituția cu sediul la Frankfurt.

Rata anuală a inflației în zona euro a urcat până la 3,2% în mai, de la 3% luna precedentă, potrivit unei estimări preliminare publicate de Eurostat. Este cea mai ridicată rată anuală a inflației începând din septembrie 2023 și, totodată, a treia lună consecutiv în care creșterea prețurilor în zona euro depășește ținta pe termen mediu a BCE de 2%.

Această creștere accelerată a prețurilor, în linie cu previziunile analiștilor, este o consecință a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a prețurilor la petrol și gaze în Europa, în ultimele trei luni.

Analiștii se așteptau ca gardienii euro să majoreze dobânzile pentru prima dată după 2023, în contextul creșterii bruște a prețurilor de consum în zona euro. Unii avertizează că șocul prețului energiei ar putea șterge 0,5 puncte procentuale din creșterea economiei zonei euro.

Președinta BCE, Christine Lagarde, a subliniat în repetate rânduri că banca centrală este pregătită să acționeze dacă este necesar.

Dobânzile mai mari ale BCE fac ca împrumuturile să fie mai scumpe pentru consumatori și întreprinderi, ceea ce ar putea reduce cererea și atenua inflația. În același timp, dobânzile mai mari reprezintă o povară pentru economia slăbită a zonei euro, care suferă de pe urma consecințelor războiului din Iran și s-a contractat în mod suprinzător în primul trimestru.

Sursa: AGERPRES