Armata de Eliberare Naţională (ELN) ameninţase că va pune capăt tuturor negocierilor dacă nu i se acordă acest statut, menit să-l deosebească de alte grupuri armate, precum traficanţii de droguri, cu care Petro încearcă, de asemenea, să realizeze o “pace totală”.

Gherila a salutat pe Twitter un “acord cu privire la problemele fără de care este imposibil să se dezvolte clar şi ferm acest proces de pace: calificarea juridică a ELN ca organizaţie politică armată rebelă”.

Delegaţii au mai convenit să înfiinţeze un canal de comunicare care să funcţioneze în timpul suspendării discuţiilor, a căror ultimă rundă a început pe 13 februarie la Ciudad de Mexico, cu Chile, Venezuela, Norvegia, Mexic şi Brazilia drept garanţi, precum şi că este în curs de un armistiţiu bilateral.

ELN (de inspiraţie ghevaristă), ultima gherilă constituită încă activă în ţară, a reluat discuţiile cu guvernul în noiembrie 2022, după o întrerupere de patru ani.

Preşedintele Petro, el însuşi fost luptător de gherilă membru al mişcării M-19, a decretat pe 1 ianuarie un armistiţiu cu cinci grupuri armate, printre care ELN, care la scurt timp după aceea a dezminţit anunţul prezidenţial.

La sfârşitul lui ianuarie, armata columbiană a ucis, totuşi, nouă presupuşi membri ai gherilei.

Petro, care a preluat funcţia în august ca primul preşedinte de stânga din istoria Columbiei, îşi propune să obţină o “pace totală” cu multitudinea de grupuri armate care operează în ţară, foarte des implicate în traficul de droguri.

SURSA: AGERPRES