Bruxelles. Ca urmare a procedurii, Polonia se confrunta, în principiu, cu posibilitatea suspendării drepturilor sale de membră a UE, ceea ce ar fi fost o premieră în cadrul Uniunii.

Abandonarea demersului Comisiei elimină această posibilitate şi încheie o dispută care a marcat multă vreme relaţiile între Bruxelles şi Varşovia.

CE acuzase fostul guvern polonez, format de partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS), că subminează independenţa justiţiei. Coaliţia de centru, condusă de Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a învins însă PiS în alegerile generale din 15 octombrie anul trecut, iar în februarie anul acesta a prezentat un plan de reforme.

Ca urmare, Comisia a apreciat că Polonia reacţionează la îngrijorările privind independenţa justiţiei şi s-a angajat să implementeze deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privind statul de drept. Executivul european a luat decizia de miercuri pe baza acestei constatări. Intenţia de a proceda astfel fusese anunţată din 6 mai.

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a afirmat atunci că renunţarea la procedura judiciară „marchează un nou capitol pentru Polonia”. Ea a scris pe platforma X că modificarea statutului Poloniei este rezultatul „eforturilor hotărâte pentru reformă”.

În 2022, din cauza îngrijorării privind statul de drept, Comisia a suspendat accesul Poloniei la o parte semnificativă din finanţarea europeană, inclusiv la fondurile pentru coeziune destinate statelor mai puţin dezvoltate. Suspendarea a luat sfârşit în 29 februarie, când guvernul polonez, condus de premierul Tusk, şi-a prezentat planul de reforme.

Au fost deblocate 137 de milioane de euro, pe care Polonia le va putea utiliza în anii următori. Suma respectivă provine din două surse: 76,5 miliarde de euro din fondul de coeziune şi aproape 60 de miliarde din fondul de relansare post-COVID.

Din acest fond, doar jumătate este reprezentat de granturi (credite nerambursabile), restul fiind împrumuturi. Tranşele trebuie aprobate de statele membre ale UE, reaminteşte dpa. Acest lucru este valabil pentru toate ţările europene, nu doar pentru Polonia, care conform Comisiei ar putea primi granturi de 34,5 miliarde de euro şi împrumuturi de 25,3 miliarde.

Planul de reforme judiciare prezentat de ministrul polonez al justiţiei, Adam Bodnar, la o reuniune a miniştrilor pentru afaceri europene din 20 februarie, depinde parţial de legi noi, care nu au fost încă adoptate. Această situaţie a determinat Ungaria, care este vizată la rândul său de proceduri legate de statul de drept, să critice renunţarea la demersul împotriva Poloniei, apreciind că decizia este motivată politic.

Sursa: AGERPRES