Legea ‘prevede, printre altele, posibilitatea utilizării extraterritoriale, prin decizia președintelui Federației Ruse, a unităților forțelor armate pentru apărarea cetățenilor ruși’.

Legea ar permite Moscovei să intervină militar în țări terțe care amenință libertatea cetățenilor ruși prin procese judiciare, arestări sau detenții fără participarea Rusiei și a căror decizie nu se bazează pe un tratat internațional sau pe o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.

Proiectul de lege a fost aprobat săptămâna trecută în a treia lectură de către Duma de Stat (Camera Deputaților).

În absența aprobării președintelui rus Vladimir Putin, legea ar urma să intre în vigoare la zece zile după publicarea sa în buletinul oficial.

Anterior, președintele comisiei pentru legislație constituțională din cadrul Consiliului Federației, Andrei Klișas, a susținut că măsura are un caracter preventiv, va îmbunătăți prestigiul internațional al Rusiei și îi va proteja pe cetățenii săi.

Șeful comisiei pentru apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, a afirmat că schimbarea legislației va permite evitarea situațiilor precum cea în care s-a aflat arheologul rus Aleksandr Butiaghin, arestat în Polonia la cererea Kievului pentru realizarea de săpături în Crimeea, peninsula anexată de Moscova în 2014, pe care Ucraina le consideră ‘ilegale’.

În aprilie 2023, autoritățile ruse au introdus un amendament la legea federală ‘Despre securitate’ care permite șefului statului ‘să ia măsuri pentru apărarea Rusiei și a cetățenilor săi în cazul în care organizații străine și internaționale iau măsuri sau adoptă acțiuni care contrazic interesele Federației Ruse’.

Acel amendament nu preciza ce mijloace putea utiliza președintele Rusiei pentru a respecta prevederile legii, aspect clarificat în această nouă lege.

Conducătorii ruși susțin că actuala campanie militară di Ucraina, care durează deja de mai bine de patru ani, urmărește să garanteze securitatea etnicilor ruși presupus a fi persecutați de către autoritățile de la Kiev.

Experții se tem că astfel de măsuri ar putea servi Kremlinului pentru viitoare ‘casus belli’.

Sursa: AGERPRES