La miezul nopţii, Croaţia a spus adio monedei sale, kuna, pentru a deveni cel de-al 20-lea membru al zonei euro. În acelaşi timp, a devenit cel de-al 27-lea stat care a aderat la spaţiul Schengen, o zonă vastă în care peste 400 de milioane de persoane pot călători liber, fără controale la frontierele interne. Ziarele locale, citate de AFP, au salutat cele două evenimente, cotidianul Vecernji List numindu-le „încununarea aderării la UE” pentru Croaţia.

Ţara, care a intrat în UE în iulie 2013, şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia în 1991, iar conflictul care a urmat (1991-1995) s-a soldat cu aproximativ 20 000 de morţi.

Liderii croaţi subliniază în mod regulat beneficiile pe care cred că cele 3,9 milioane de compatrioţi ai lor le vor obţine prin aderarea la zona euro şi la spaţiul Schengen. Experţii spun că trecerea la euro va contribui la protejarea economiei croate, una dintre cele mai slabe din UE, de inflaţia în creştere, de o criză energetică severă şi de insecuritatea geopolitică de la invadarea Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie.

În noiembrie, inflaţia a ajuns la 13,5% în Croaţia, faţă de 10% în zona euro. Ţările est-europene care sunt membre ale UE, dar care nu au aderat la euro, cum ar fi Polonia şi Ungaria, s-au dovedit şi mai vulnerabile la inflaţie. Pentru guvernatorul băncii centrale croate (Banca Naţională a Croaţiei, HNB), Boris Vujcic, renunţarea la kuna, care a fost introdusă în 1994, este „singura politică rezonabilă”.

La rândul lor, croaţii au sentimente amestecate: deşi salută, în general, încetarea controalelor la frontieră, schimbarea monedei inspiră neîncredere. În ultimele zile, oamenii au stat la cozi la bănci şi la bancomate pentru a retrage bani, temându-se de probleme cu banii lichizi în urma perioadei de tranziţie.

Duminică, guvernatorul băncii centrale a retras în mod simbolic euro de la un bancomat din Zagreb. Mulţi croaţi se tem că introducerea monedei euro va duce la creşterea preţurilor.

De asemenea, la miezul nopţii, ministrul de interne, Davor Bozinovic, şi ministrul sloven al administraţiei publice, Sanja Ajanovic Hovnik, au participat la o scurtă ceremonie la un punct de trecere a frontierei, unde a fost ridicată o barieră de ambele părţi ale frontierei.

Anul acesta, Croaţia a primit de 4 ori mai mulţi turişti decât locuitori, iar aderarea la spaţiul Schengen va da un impuls acestui sector. Cozile lungi la graniţele cu vecinii din UE – Slovenia şi Ungaria – vor fi de domeniul trecutului.

Duminică, 73 de puncte de trecere a frontierei sunt închise.

În aeroporturi, schimbarea va avea loc pe 26 martie, din motive tehnice. În acelaşi timp, situaţia de la frontierele Croaţiei cu vecinii săi din afara UE – Bosnia, Muntenegru şi Serbia – nu se va schimba aproape deloc: Croaţia aplică deja normele Schengen în aceste zone.

Sursa: Mediafax