De ce H5N1 provoacă decese

Toate tipurile de virusuri ale gripei aviare studiate de cercetători de la Spitalul Pediatric St. Jude din Memphis au prezentat această genă, care, în schimb, nu există la virusurile gripei umane.

Astfel, echipa de cercetători a identificat o proteină, denumită proteină non-structurală (NS), care este produsă numai după ce virusul a infectat o celulă.

Versiunile aviare ale NS par să-i permită virusului să distrugă mai grav o celulă decât versiunile umane ale acestei proteine.

“Am fost surprinşi să constatăm o mulţime de variaţii ale proteinei NS. Acesta a fost indiciul. Am considerat că probabil are un rol biologic important”, a explicat, joi, un reprezentant al spitalului, Clayton Naeve.

Este posibil ca o mutaţie care să-i permită virusului să infecteze mai uşor oamenii să slăbească proteina NS, susţine Naeve.

“Nu cred că cineva poate prezice, în acest moment ce ne rezervă viitorul pentru epidemiile de H5. Este destul de înfricoşător”, a avertizat Naeve.

Virusul H5N1 a fost descoperit la păsări în urmă cu zeci de ani, însă a infectat pentru prima dată oameni în 1997, în Hong Kong. Virusul a reapărut apoi în 2003 şi a infectat, până în prezent, cel puţin 152 de persoane, provocând moartea a 83 dintre acestea, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Persoanele infectate cu virusul H5N1 în Vietnam şi Thailanda au contractat versiunea “aviară” a virusului gripal, la fel ca în cazul pandemiei din 1918, care a ucis zeci de milioane de persoane în întreaga lume.

Însă virusurile care produc gripa sezonieră şi cele care au provocat pandemiile mai puţin mortale din 1957 şi 1968 nu poartă genele aviare depistate.

Descoperirea, publicată în revista Science, ar putea furniza o cale pentru identificarea mai multor virusuri periculoase şi ar putea veni în ajutorul companiilor care încearcă să realizeze medicamente antigripale mai eficiente, a afirmat Clayton Naeve.

“Am observat o diferenţă clară între virusurile aviare şi cele umane. Este nevoie de o cercetare mult mai amplă pentru a demonstra că acest lucru contribuie, de fapt, la virulenţa microbului în natură”, a afirmat Naeve într-un interviu.

Naeve şi colegii săi au depus eforturi pentru a identifica genomul tuturor viruşilor gripali cunoscuţi, fiind prima cercetare de acest fel realizată vreodată, deşi virusurile gripale au doar opt gene şi sunt organisme relativ simple, au subliniat cercetătorii.

“Acestea sunt informaţii care ne aşteptăm să fie foarte importante în înţelegerea caracteristicilor acestui virus – cum se transmite de la păsări la oameni. Vom face publice aceste date, astfel încât alţi cercetători din lume să poată obţine informaţii”, a declarat Naeve.

Cercetătorii au utilizat o colecţie de mostre ce conţineau 11.000 de virusuri gripale, inclusiv 7.000 de virusuri ale gripei aviare. Mostrele au fost colectate de doctorul Robert Webster de la spitalul St. Jude s timp de peste 30 de ani.

“Am studiat mostre variate a 336 de virusuri ale gripei aviare din stoc, incluzând unele prelevate de la raţe, pescăruşi, păsări acvatice şi domestice din state din America de Nord, Eurasia şi Australia, în special provenind din perioada 1976 – 2004”, au precizat cercetătorii.