David Baker a primit jumătate din premiu, iar Demis Hassabis şi John Jumper îşi împart cealaltă jumătate.

Premiul Nobel pentru Chimie 2024 a fost dedicat proteinelor, ingenioasele instrumente chimice care susţin viaţa.

Proteinele sunt în general alcătuite din 20 de aminoacizi care pot fi combinaţi în moduri aproape nelimitate. Folosind informaţia păstrată în ADN ca pe un model, aminoacizii se conectează în celulele noastre pentru a forma lungi catene. Apoi se produce „magia proteinelor” – catenele de aminoacizi se răsucesc şi se pliază într-o structură tridimensională distinctă, uneori unică. Această structură le conferă funcţie proteinelor. Unele participă în producerea ţesutului muscular, altele produc solzi sau pene, în timp ce altele pot deveni hormoni sau anticorpi. Multe dintre ele formează enzime, care coordonează apoi reacţiile chimice ale vieţii cu o precizie uluitoare. Proteinele aflate la suprafaţa celulelor sunt, de asemenea, extraordinar de importante, funcţionând precum nişte canale de comunicare între celule şi mediul înconjurător.

David Baker a reuşit în misiunea considerată aproape imposibilă de a construi tipuri cu totul noi de proteine, unele dintre ele cu funcţii noi, iar Demis Hassabis şi John Jumper au dezvoltat un model AI care a rezolvat o problemă veche de 50 de ani: predicţia structurilor tridimensionale complexe a proteinelor dintr-o secvenţă de aminoacizi. Aceste descoperiri au un potenţial enorm pentru ştiinţă dar şi pentru diferite industrii.

În 2023, premiul Nobel pentru Chimie a fost atribuit cercetătorilor Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov pentru “descoperirea şi sinteza punctelor cuantice”.

Premiile vor fi înmânate laureaţilor în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizate la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Anul acesta, premiile la fiecare categorie sunt însoţite de o recompensă financiară de 11 milioane de coroane suedeze (puţin peste 1 milion de dolari).

Sursa: AGERPRES