Bruxelles. „În lumina noii realităţi geopolitice, a incertitudinii sale şi a ameninţărilor în creştere, este timpul ca Europa să avanseze în propria sa securitate. Europa nu se mai poate baza deplin pe Statele Unite pentru a-şi apăra valorile şi interesele, inclusiv pentru sprjinirea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”, afirmă liderii celor patru grupuri politice într-o declaraţie comună.

Această nouă realitate, se arată în declaraţie, ar trebui să impulsioneze UE să susţină în continuare Ucraina şi să investească într-o arhitectură de securitate şi apărare mai eficientă şi mai integrată.

„Împreună, trebuie să ne asigurăm că Ucraina se află în cea mai puternică poziţie militară posibilă atunci când încep negocierile de pace”, argumentează semnatarii continuarea ajutorului militar oferit Kievului, susţinând de asemenea că securitatea Ucrainei „este securitatea Europei”.

„Nu poate fi nicio negociere privind Ucraina fără Ucraina şi Uniunea Europeană la masă”, mai afirmă aceiaşi lideri din Parlamentul European, care, la fel ca liderii statelor UE şi cei ai celorlalte instituţii europene, sunt îngrijoraţi de perspectiva unei înţelegeri asupra Ucrainei între preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, fără ca UE şi Kievul să fie primite la masa negocierilor.

Mai mult, liderii grupurilor pro-europene, care deţin o largă majoritate în Parlamentul European, au cerut confiscarea activelor ruseşti îngheţate de UE.

Declaraţia acestora survine după mini-summitul de criză desfăşurat luni la Paris şi convocat pentru a elabora un răspuns european faţă de negocierile dintre SUA şi Rusia pentru încheierea războiului provocat de invazia rusă în Ucraina.

Aceeaşi declaraţie este şi o reacţie faţă de discursul virulent la adresa aliaţilor europeni susţinut vineri de vicepreşedintele american, J. D. Vance, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, acesta acuzând Europa că se îndepărtează de valorile democratice împărtăşite cu SUA. În acel discurs, descris apoi de Trump drept foarte strălucit, Vance a remarcat îngrădirea libertăţii de exprimare şi a partidelor antisistem în Europa şi a dat ca exemplu anularea alegerilor prezidenţiale din România, despre care a spus că a fost decisă „pe baza unor suspiciuni şubrede ale unei agenţii de informaţii” şi în urma unei enorme presiuni externe.

Sursa: AGERPRES