Însă noul noul şef al executivului, Romano Prodi nu este de acord cu proiectul pentru sporirea prerogativelor premierului şi ale regiunilor. Ultimele sondajele de opini arată că planul de reforme nu se bucură de mult sprijin din partea italienilor.
Noul sistem prevede alegerea directă a premierului de către electori. În plus, şeful guvernului ar căpăta prerogative sporite – capacitatea de a dizolva parlamentul şi de a numi şi demite miniştri. În Constituţia din 1948, în vigoare şi în prezent, aceste prerogative nu au fost acordate premierului pentru a împiedica apariţia unei personalităţi cum a fost dictatorul fascist Benito Mussolini.
Proiectul de lege privind schimbarea Constituţiei italiene care este supus acum referendumului modifică şi atribuţiile parlamentului. Mai exact, Camera Deputaţilor ar avea principalul rol în chestiuni de interes naţional, precum politica externă, apărare şi imigraţie. Iar Senatul ar urma să devină răspunzător de legislaţia federală. Totodată, reformele implică şi o mai mare autonomie pentru cele 20 de regiuni ale Italiei care ar prelua controlul asupra sistemului de educaţie, sănătate, dar şi în domeniul legii şi ordinii. Specialiştii estimează că guvernul regional ar putea controla 40% din cheltuielile publice.
Planul de reforme a fost iniţiat de partidul Liga Nordului, care cere descentralizarea puterii. Deoarece italienii au fost chemaţi la vot de trei ori în ultimele trei luni, analiştii apreciază că prezenţa la urne va fi mică. În cazul respingerii proiectului, Liga Nordului ar putea părăsi coaliţia de centru-dreapta a lui Silvio Berlusconi, fapt ce ar slăbi mult puterea opoziţiei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!