Stockholm. Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru realizările lor ştiinţifice în domeniul tunelării cuantice macroscopice şi cuantificării energiei într-un circuit electric.

„Premiul Nobel pentru fizică din acest an a oferit oportunităţi pentru dezvoltarea următoarei generaţii de tehnologie cuantică, inclusiv criptografia cuantică, computerele cuantice şi senzorii cuantici”, a declarat organismul care acordă premiul într-un comunicat, citat de Reuters.

Toţi cei trei câştigători lucrează în Statele Unite. John Clarke s-a născut în Marea Britanie în 1942 şi predă la Universitatea Berkeley, California. Michel H. Devoret s-a născut în 1953 în Franţa şi predă la Universitatea Yale şi Universitatea din Santa Barbara, California. Cercetătorul american John M. Martinis s-a născut în 1958 şi predă, de asemenea, la Universitatea din Santa Barbara, California.

„O întrebare importantă în fizică se referă la dimensiunea maximă a unui sistem care poate demonstra efectele mecanicii cuantice. Laureaţii Premiului Nobel din acest an au realizat experimente cu un circuit electric în care au demonstrat atât tunelarea cuantică, cât şi nivelurile de energie cuantificate într-un sistem suficient de mare încât să poată fi ţinut în mână”, se arată în comunicatul Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.

„Mecanica cuantică permite unei particule să treacă direct printr-o barieră, folosind un proces numit tunelare. De îndată ce sunt implicate un număr mare de particule, efectele mecanicii cuantice devin de obicei nesemnificative. Experimentele laureaţilor au demonstrat că proprietăţile mecanicii cuantice pot fi concretizate la scară macroscopică”, se precizează în comunicat.

„Este minunat să putem celebra modul în care mecanica cuantică veche de un secol oferă în mod continuu noi surprize. Este, de asemenea, extrem de util, deoarece mecanica cuantică stă la baza întregii tehnologii digitale”, a declarat Olle Eriksson, preşedintele Comitetului Nobel pentru Fizică, citat în comunicat.

Distincţia, anunţată marţi la Stockholm, este a doua din acest sezon al Nobelurilor, după premiul pentru medicină, acordat luni unui trio americano-japonez pentru studii asupra modului în care organismul controlează sistemul imunitar, în special pentru identificarea „gardienilor sistemului imunitar”.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost atribuit unui duo format din britanico-canadianul Geoffrey Hinton şi americanul John Hopfield pentru descoperiri şi invenţii legate de procesul de învăţare al maşinilor (machine learning) prin reţele neuronale artificiale, cercetări ce au jucat un rol crucial în dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI) contemporane.

Începând din 1901 au fost acordate 118 premii Nobel pentru fizică. Cel mai tânăr laureat, Lawrence Bragg, avea 25 de ani în 1915 când a primit acest premiu, iar cel mai vârstnic, Arthur Ashkin, avea 96 de ani, în 2018, potrivit nobelprize.org.

După atribuirea premiului pentru medicină, luni, sezonul Nobelurilor continuă marţi cu Premiul Nobel pentru Fizică, urmat de premiul pentru chimie, pe 8 octombrie, înainte de premiul pentru literatură, pe 9 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 10 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice va fi anunţat în data de 13 octombrie.

Premiile vor fi înmânate laureaţilor în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizată la 10 decembrie, ziua morţii lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur şi un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).

Sursa: AGERPRES