Canada. În declaraţia publicată de principalele şapte economii democratice, reunite la summitul de la Kananaskis, în vestul Canadei, G7 a numit Iranul „principala sursă de instabilitate regională şi teroare”.

De asemenea, în text se precizează că cele şapte ţări – Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Canada – sunt de acord că Iranul „nu poate avea niciodată o armă nucleară”.

Grupul a mai afirmat că Israelul are dreptul de a se apăra şi că susţine securitatea Israelului.

Semnatarii declaraţiei au făcut apel totodată la o „dezescaladare extinsă a ostilităţilor în Orientul Mijlociu, inclusiv un armistiţiu în Gaza”.

Acordul asupra acestei declaraţii a fost atins luni seară, la câteva ore după ce Casa Albă a anunţat că preşedintele american, Donald Trump, va părăsi summitul G7 mai devreme din cauza crizei din Orientul Mijlociu.

Declaraţia nu include critici directe la adresa acţiunilor Israelului împotriva Iranului. Cu toate acestea, ea subliniază importanţa protejării civililor implicaţi în conflict şi solicită reglementarea crizei din Iran într-un mod care să ducă la o dezescaladare regională mai amplă.

Atenţie la pieţele energetice internaţionale

În declaraţie se mai afirmă că G7 va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia de pe pieţele energetice internaţionale şi este pregătit să ia măsuri coordonate „cu parteneri cu aceeaşi viziune pentru a proteja stabilitatea pieţei”.

Trump consideră că Iranul este dispus să negocieze

Liderul de la Casa Albă a sugerat anterior că Iranul ar putea fi pregătit pentru negocieri şi a spus că va aborda problema imediat ce se va întoarce de la reuniunea G7. În acelaşi timp, există preocupări că SUA ar putea interveni activ în conflictul militar, ceea ce ar marca o escaladare semnificativă.

Un succes rar pentru preşedinţia canadiană a G7

Acordul asupra declaraţiei este unul dintre puţinele succese obţinute de actuala preşedinţie canadiană a G7 în timpul summitului.

Nu s-a ajuns, în schimb, la poziţii comune cu privire la multe alte probleme cheie, cum ar fi comerţul global, protecţia climei, războiul din Ucraina, ajutorul pentru dezvoltare şi alte sancţiuni împotriva Rusiei, deoarece Trump nu a fost de acord cu poziţia G7.

Din acest motiv, gazdele canadiene s-au abţinut de la negocierea unei declaraţii finale exhaustive.

Conflictul din Orientul Mijlociu se adânceşte odată cu escaladarea conflictului dintre Israel şi Iran

Israelul atacă de vineri seară ţinte din Iran, între care se numără instalaţii nucleare, personalităţi militare de rang înalt, oameni de ştiinţă din domeniul nuclear, poziţii de apărare, ţinte urbane şi câmpuri de petrol şi gaze, aminteşte dpa. Scopul principal declarat este de a împiedica Republica Islamică să dezvolte în secret arme nucleare. Iranul a răspuns cu contraatacuri asupra Israelului.

Conflictul dintre cei doi duşmani declaraţi marchează o escaladare semnificativă a situaţiei deja dramatice din Orientul Mijlociu. Din octombrie 2023, Israelul poartă un război împotriva grupării militante palestiniene Hamas în Fâşia Gaza, ca răspuns la atacul fără precedent al Hamas pe teritoriul israelian.

După atacul din 7 octombrie 2023, soldat cu 1.219 morţi de partea israeliană, majoritatea civili, aproape 55.000 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în Gaza în ofensiva de represalii a Israelului, conform datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii din cadrul guvernului Hamas, pe care ONU le consideră fiabile.

Israelul luptă, de asemenea, împotriva unor aliaţi ai Iranului din regiune, inclusiv împotriva miliţiei şiite Hezbollah din Liban şi a rebelilor houthi din Yemen, care au lansat periodic rachete asupra Israelului, ceea ce ei afirmă că reprezintă o formă de sprijin pentru palestinienii din Gaza.

Există temeri că noul conflict militar dintre Iran şi Israel ar putea declanşa o conflagraţie mai amplă în întreaga regiune, menţionează dpa.

Sursa: AGERPRES