SUA. Mai mulţi americani bogaţi au anunţat că iau în considerare posibilitatea de a-şi retrage sprijinul financiar de la universităţi private de prestigiu, precum Harvard (lângă Boston) sau UPenn (Philadelphia).

Fundaţia Wexner, care promovează educaţia membrilor de elită ai comunităţii evreieşti din Statele Unite, a făcut acest pas şi a pus capăt parteneriatului cu Harvard Kennedy School.

Un răspuns la „eşecul lamentabil al conducerii Harvard de a lua o poziţie clară şi fără echivoc împotriva uciderii barbare a civililor israelieni nevinovaţi”, a scris miliardarul Les Wexner, fondatorul lanţului de magazine Bath & Body Works (Victoria’s Secret).

Marc Rowan, directorul general al fondului de investiţii Apollo Global Management şi un important donator la UPenn, a cerut demisia preşedintei acesteia, Elizabeth Magill, reproşându-i că a găzduit cu două săptămâni în urmă un festival de literatură palestiniană, la care au participat „antisemiţi notorii”.

Potrivit mass-media americane, Kenneth Griffin, directorul general al fondului de investiţii Citadel şi unul dintre principalii donatori la Harvard (350 de milioane de dolari în 2023), şi Ronald Lauder, moştenitorul grupului de cosmetice Estée Lauder şi donator la UPenn, şi-au făcut, de asemenea, cunoscută nemulţumirea.

„Preşedinţii universităţilor sunt criticaţi pentru că nu au vorbit suficient de rapid şi de puternic. Ei sunt forţaţi să-şi aleagă tabăra. Şi totuşi, mulţi spun că diversitatea opiniilor din campusuri face să nu poată exista o poziţie instituţională asupra unor probleme atât de complexe”, a subliniat preşedinta Asociaţiei Americane a Colegiilor şi Universităţilor (AACU), Lynn Pasquerella.

La Harvard, preşedinta Claudine Gay a condamnat atacurile Hamas, dar prea târziu şi prea blând, acuză criticii săi.

Aceleaşi critici au fost aduse şi universităţilor Stanford (California) şi Columbia (New York), somate să se distanţeze de grupurile studenţeşti pro-palestiniene care acuză Israelul, în pliantele şi în mitingurile lor, de comiterea unui „genocid”.

Însă un colectiv de profesori de la Harvard a cerut, de asemenea, protejarea studenţilor „hărţuiţi” pe internet pentru că ar fi semnat un text considerat incendiar împotriva Israelului, o practică deplânsă, de asemenea, la Columbia. La Harvard, a circulat un vehicul difuzând numele şi chipurile unor studenţi sub cuvântul „antisemiţi”.

„Ceea ce auzim în mod direct este că, în unele campusuri, studenţii se simt descurajaţi să vorbească sau să demonstreze”, a subliniat Kristen Shahverdian, şefa sectorului Educaţie din cadrul organizaţiei Pen America, care apără libertatea de exprimare.

„Există un sentiment de teamă, palpabil, pentru unii”, a adăugat ea.

În SUA, libertatea de exprimare este puternic protejată şi multe campusuri fac referire la raportul „Comisiei Kalven” din 1967: în vremea războiului din Vietnam şi a mişcării pentru drepturile civile, această comisie a ajuns la concluzia că universităţile ar trebui să se concentreze pe cultivarea diversităţii de opinii, mai degrabă decât pe luarea de poziţie.

Pentru Lynn Pasquerella, presiunea din partea donatorilor „subminează obiectivele învăţământului superior, care sunt de a promova căutarea neîngrădită a adevărului şi schimbul liber de idei”.

„Donatorii ar trebui să fie conştienţi că libertatea de exprimare face parte integrantă din învăţământul superior. Asta înseamnă din când în când discursuri cu care pot fi puternic în dezacord”, a adăugat Kristen Shahverdian.

Presiunile sunt, de asemenea, rezultatul „dezinvestiţiei publice în învăţământul superior”, este de părere preşedinta AACU: „instituţiile sunt mai dependente de donatori privaţi”, iar „profesorii şi administratorii se simt sub presiune de teama pierderii donaţiilor”.

Un fenomen care, în opinia sa, afectează universităţi mai mici decât Harvard, al cărei „model economic”, cu o dotare de 50 de miliarde de dolari, nu se bazează „pe donaţiile câtorva persoane”.

Controversa are loc pe fondul polarizării întregii societăţi americane, simbolizată de clivajul dintre democraţi şi republicani. Potrivit institutului de sondare a opiniei publice Gallup, procentul americanilor care au foarte multă sau multă încredere în învăţământul superior din ţara lor a scăzut de la 57% în 2015 la 36% în 2023.

Sursa: AGERPRES