IRAN. O femeie îmbrăcată în negru ridică în aer un portret înrămat al fiului ei, Siavash Mahmoudi, în timp ce se plimbă pe trotuar în capitala Iranului, Teheran.

“Nu mi-e frică de nimeni. Mi-au spus să tac. Eu nu voi tăcea”, strigă femeia văzută într-un videoclip viral pe reţelele de socializare, cu vocea încărcată de emoţie.

“Voi purta poza fiului meu peste tot. L-au ucis”.

Mama lui Mahmoudi se numără printre numeroşii iranieni care susţin că regimul a încercat să îi reducă la tăcere în timp ce îşi plângeau apropiaţii ucişi în cadrul demonstraţiilor naţionale în curs de desfăşurare.

De săptămâni întregi, o mişcare de protest la nivel naţional a luat avânt neîncetat şi pare să fi înfrânt tacticile de intimidare ale guvernului. Sloganurile împotriva conducerii clericale răsună în tot oraşul. Videoclipurile cu eleve care îşi flutură în aer vălurile în timp ce cântă cântece de protest în sălile de clasă au devenit virale, la fel ca şi imaginile cu protestatari care ripostează împotriva membrilo grupului paramilitar Basij.

Protestatarii scandează sloganuri faţă de moartea unei femei care a fost reţinută de poliţia morală, în centrul Teheranului, Iran, 21 septembrie 2022. Ministerul de Externe al Iranului a declarat duminică, 25 septembrie 2022, că l-a convocat pe ambasadorul Marii Britanii pentru a protesta faţă de ceea ce a descris ca fiind o atmosferă ostilă creată de mass-media de limbă farsi cu sediul la Londra.

Măsura survine pe fondul tulburărilor violente din Iran, declanşate de moartea unei tinere în custodia poliţiei.
SUA afirmă că îi ajută pe iranieni să navigheze în timpul unei pene masive de internet

Activiştii spun că este prea puţin şi prea târziu.

Acestea sunt scene despre care se credea până acum că sunt de neconceput în Iran, unde liderul suprem, ayatollahul Khamenei, conduce cu o mână de fier.

Dar experţii spun că aceste proteste transcend numeroasele diviziuni sociale şi etnice din Iran, rupând o barieră a fricii veche de zeci de ani şi reprezentând o ameninţare fără precedent pentru regim.

Pe întreg teritoriul Iranului, protestatarii par să aibă intenţia de a expune slăbiciunile unei instituţii clericale care este acuzată pe scară largă de corupţie şi care a înăbuşit disidenţa prin detenţii arbitrare şi chiar execuţii în masă.

Teheranul a fost cuprins de convulsii de demonstraţii de la moartea lui Mahsa Amini(cunoscută şi sub numele de Zhina), femeia kurdo-iraniană în vârstă de 22 de ani care a murit după ce a fost reţinută de poliţia morală a ţării pentru modul în care era îmbrăcată.

Protestele apar sporadic în diferite părţi ale capitalei pe parcursul fiecărei zile. Noaptea, de pe acoperişurile clădirilor răsună o scandare care a devenit un element de bază al protestelor – “moarte dictatorului”. Este o referire la Khamenei.

“Acesta nu este sfârşitul”

Demonstraţiile anti-regim au pătruns şi în bazele de putere ale Republicii Islamice, inclusiv în oraşele sfinte şiite Mashhad şi Qom. Minorităţile etnice – în special kurzii din nordul şi nord-vestul ţării şi populaţia Baloch din sud-est – au organizat, de asemenea, proteste, suportând cele mai brutale represiuni, cu zeci de morţi.

Şcolile secundare şi universităţile din întreaga ţară sunt puncte fierbinţi, iar femeile şi fetele şi-au dat jos vălul obligatoriu de pe cap, cunoscut sub numele de hijab.

“Aceşti terorişti cred că generaţia noastră este ca generaţia anterioară. Noi nu suntem. Vă asigur”, a declarat pentru CNN un protestatar de la prestigioasa Universitate de Tehnologie Sharif din Teheran, referindu-se la poliţia iraniană care a reprimat violent manifestanţii din campus şi a reţinut zeci de tineri.

“A fost o zonă de război”

Forţele de securitate iraniene au bătut, împuşcat şi reţinut studenţi ai unei universităţi de elită din Teheran, spun martorii, în timp ce represiunea se intensifică.

Un video de pe reţelele de socializare arată cum maşinile au umplut străzile la scurt timp după ce s-a răspândit duminică vestea reprimării studenţilor, claxoanele sunând în semn de solidaritate cu protestatarii, în timp ce confruntarea se desfăşura la universitate, cunoscută pentru că educă cei mai buni şi mai străluciţi studenţi iranieni.

“Dacă se aşterne praful şi nu mai protestăm, vor ucide şi mai mulţi dintre noi. Vor reţine şi mai mulţi oameni şi ne vor transforma în Coreea de Nord. Acesta nu este sfârșitul. Vă promit asta”, a spus protestatarul pasionat.

CNN nu a putut verifica în mod independent numărul morţilor şi al răniţilor, dar presa de stat afirmă că 40 de persoane au murit de la începutul demonstraţiilor, la mijlocul lunii septembrie. Grupul pentru drepturile omului Amnesty International afirmă că cel puţin 52 de persoane au fost ucise. Se crede că peste 1.000 de persoane au fost reţinute, inclusiv jurnalişti şi artişti.

Săptămâna trecută, Amnesty International a declarat că a obţinut un document scurs care părea să instruiască comandanţii forţelor armate din toate provinciile să se confrunte “fără milă” cu protestatarii, desfăşurând poliţia antidistrugere, precum şi unii membri ai gărzilor revoluţionare de elită ale armatei, forţa paramilitară Basij şi agenţi de securitate în civil.

CNN nu a văzut documentele divulgate obţinute de Amnesty International şi nu poate verifica informaţiile. CNN a contactat Amnesty International pentru a afla cum a primit documentele divulgate, dar nu a primit niciun răspuns.

În plus, Amnesty International a declarat că are dovezi de agresiune sexuală împotriva femeilor protestatari – CNN nu a putut verifica acest lucru.

Dar videoclipurile de pe reţelele de socializare au arătat cum forţele de securitate iraniene târăsc pe străzi, de păr, femei dezvelite.

O ameninţare existenţială


Potrivit analiştilor, ameninţarea reprezentată de aceste proteste este existenţială pentru regim şi reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care Republica Islamică s-a confruntat în ultimii ani.

“Aceştia sunt în primul rând oameni foarte, foarte tineri, o generaţie tânără care, aparent, şi-a pierdut complet încrederea că această Republică Islamică poate fi reformată”, a declarat Trita Parsi, vicepreşedinte executiv la Institutul Quincy, cu sediul la Washington, DC.

“Ei se despart de generaţia anterioară, care căuta să reformeze sistemul din interior”, a adăugat Parsi.

“Această nouă generaţie pare să nu aibă deloc încredere în sistem”.

Khamenei, în vârstă de 83 de ani, care a comentat luni pentru prima dată protestele, a acuzat – fără dovezi – Statele Unite şi Israelul că au alimentat protestele. De asemenea, el a precizat că regimul va bloca dorinţa de schimbare a protestatarilor.

“Spun în mod clar că aceste revolte şi insecuritatea au fost puse la cale de SUA şi de regimul sionist fals şi de ocupaţie (Israel), precum şi de agenţii lor plătiţi, cu ajutorul unor iranieni trădători din străinătate”, a declarat Khamenei în discursul său.

Este posibil ca protestele actuale să fie în cele din urmă înăbuşite sau pur şi simplu să îşi piardă avântul, dar analiştii spun că Iranul se poate aştepta la un alt ciclu de demonstraţii la nivel naţional în lunile următoare. Ultimele demonstraţii urmează unor proteste similare, dar mai puţin răspândite, împotriva guvernului în 2019, 2017 şi 2009.

“Protestele transcend graniţele sociale sectare, reunind un strat mult mai larg al societăţii iraniene decât am văzut în ultimii ani”, a declarat Ali Vaez, director al Proiectului Iran al International Crisis Group.

“Dar ele suferă de aceleaşi neajunsuri de care au suferit şi mişcările anterioare din Iran. În primul rând, lipsa de leadership.

Este foarte dificil să poţi menţine şi susţine o mişcare care, pe termen lung, va îngenunchea regimul fără coordonare şi conducere”, a spus Vaez.

Cu toate acestea, protestatarii par mai îndrăzneţi ca oricând, simţind o fereastră de oportunitate care s-ar putea închide rapid, deoarece Iranul pare să se apropie de dezvoltarea unei arme nucleare, ceea ce ar consolida puterea regimului şi i-ar adânci izolarea.

Acesta este scenariul pe care iranienii anti-regim încearcă cu disperare să îl evite, a declarat Vaez.

“Singurul lucru mai rău decât un regim care îşi ucide şi îşi reprimă propriul popor este un regim care are o armă nucleară şi care îşi ucide şi îşi reprimă propriul popor”, a spus el.

SURSA: MEDIAFAX