În total au fost prezenți la vot 553 de eurodeputați. Votul asupra moțiunii a avut loc prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, ar fi fost necesară o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul European.

Moțiunea inițiată de Gheorghe Piperea a adunat totuși mai multe voturi pentru decât ultima moțiune de cenzură depusă în PE, în noiembrie 2014, împotriva Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker. Aceasta a fost respinsă cu 461 de voturi împotrivă, 101 pentru și 88 de abțineri.

Moțiunea a fost depusă atunci de membri ai grupului Europa libertății și democrației directe și de eurodeputați neafiliați după dezvăluirile legate de scandalul ‘Lux leaks’.

Pe de altă parte, atât Ursula von der Leyen, cât și a doua sa comisie, vizată de ultima moțiune de cenzură, au fost confirmate anul trecut de PE cu peste 280 de voturi împotrivă, ceea ce arată că susținerea pentru președinta CE nu s-a erodat.

Ursula von der Leyen a fost realeasă de Parlamentul European președintă a Comisiei Europene pe 18 iulie 2024, cu 401 de voturi pentru, 284 împotrivă și 15 abțineri, în timp ce șapte voturi au fost declarate nule. Pe 27 noiembrie 2024 a fost votată de plenul PE întreaga Comisie Europeană, cu 370 de voturi pentru, 282 împotrivă și 36 de abțineri.

Moțiunea de cenzură acuza faptul că executivul UE și-a încălcat datoria legală la transparență împiedicând accesul la schimbul de mesaje text între Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer în timpul negocierilor contractelor pentru vaccinuri în timpul pandemiei de COVID-19, după cum a decis Curtea de Justiție a UE în acest an.

De asemenea, era invocat faptul că utilizarea inadecvată a Actului pentru servicii digitale (DSA) de către Comisie pentru a interveni în alegerile din state membre precum România și Germania reprezintă o amenințare directă la suveranitatea națională și la integritatea proceselor democratice.

Nu în ultimul rând, moțiunea atrăgea atenția asupra utilizării abuzive de către Comisie a articolului 122 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene pentru constituirea regulamentului SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru finanțarea investițiilor în apărare, care ‘reprezintă o încălcare serioasă a competenței și distorsionează scopul propus al articolului, care este rezervat pentru situații economice de urgență’.

Sursa: AGERPRES