BERLIN. Livrările de arme către Ucraina nu au diminuat în urma deciziei președintelui american Donald Trump de a opri donațiile directe ale SUA, a declarat generalul Maik Keller, comandantul adjunct al misiunii de ‘Asistență de Securitate și Instruire NATO pentru Ucraina’ (NATO Security Assistance and Training for Ukraine – NSATU), conform căruia această misiune, însărcinată cu coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, estimează că din ianuarie va putea folosi și un centru în România, în plus față de platforma orașului polonez Rzeszow, pe unde sunt în prezent livrate Ucrainei majoritatea echipamentelor militare, relatează vineri Reuters.

După preluarea mandatului de preşedinte al SUA în ianuarie, Donald Trump nu a mai aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, adică donaţii, dar a continuat livrarea de arme şi muniţii în baza ajutorului deja aprobat de predecesorul său democrat Joe Biden.

Între timp, printr-o înţelegere cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a găsit o modalitate care să-i convină pentru a continua susţinerea militară a Ucrainei în războiul cu Rusia, dar prin care acest ajutor să fie suportat financiar de europeni. Aşa a apărut iniţiativa PURL, acronimul în limba engleză al mecanismului “Lista de Necesităţi Prioritare pentru Ucraina”, prin care statele europene cumpără din SUA arme şi muniţii destinate armatei ucrainene.

Întrebat de Reuters dacă a existat o scădere a livrărilor militare de când Trump a oprit donaţiile, generalul Maik Keller, comandantul adjunct al misiunii de “Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO pentru Ucraina” (NATO Security Assistance and Training for Ukraine – NSATU), răspuns negativ.

“Nu a existat nicio pauză (…) Pur şi simplu au continuat şi SUA nu aşteaptă plata înainte de a livra” echipamentele militare comandate şi plătite de europeni pentru Ucraina, aşadar “de îndată ce este anunţat un pachet (PURL), începe fluxul de echipamente”, a explicat el.

Misiunea din conducerea căreia se află acest general coordonează livrările de arme şi muniţii către Ucraina din decembrie 2024, nu doar în ce priveşte transportul, ci şi prin corelarea nevoilor armatei ucrainene cu ceea ce pot oferi ţările donatoare sau finanţatoare ale acestei asistenţe militare.

Vorbind la sediul NSATU din Wiesbaden, generalul Maik Keller a precizat că misiunea a canalizat aproximativ 220.000 de tone de ajutor militar către Ucraina în 2025, respectiv circa 9.000 de camioane, aproximativ 1.800 de vagoane şi aproximativ 500 de avioane încărcate cu arme, muniţii şi alte echipamente.

Transportul celei mai mari părţi a ajutorului militar oferit Ucrainei se face în prezent prin centrul logistic de la baza Rzeszów-Jasionka, un aerodrom din sud-estul Poloniei. Potrivit generalului citat, un al doilea astfel de centru, în România, este aşteptat să intre sub comanda NATO până la sfârşitul lunii ianuarie.

Generalul Maik Keller a menţionat printre nevoile cele mai urgente ale Ucrainei apărarea antiaeriană, artileria, minele antitanc, capabilităţile de război electronic şi armele de atac în profunzime (drone şi rachete) care pot lovi aerodromurile sau rafinăriile ruseşti mult în spatele liniei frontului.