Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store a fost primul care a anunţat recunoaşterea Palestinei de la 28 mai, lansând cu acest prilej “un apel puternic” la alte ţări să procedeze la fel.

Salutând o “zi istorică”, omologul său irlandez Simon Harris a urmat la puţin timp după aceea, precizând că “fiecare dintre noi va face paşii naţionali care sunt necesari pentru a da efect acestei decizii”. Ca şi Norvegia şi Spania, Irlanda va recunoaşte Palestina de la 28 mai, a precizat ministrul de externe Micheal Martin.

Premierul spaniol Pedro Sanchez, una dintre vocile cele mai critice faţă de operaţiunea militară lansată de Israel în Fâşia Gaza drept represalii la atacul fără precedent lansat de Hamas pe teritoriul Israelului la 7 octombrie, a fost ultimul din seria celor trei premieri care a oficializat demersul.

“Premierul Netanyahu nu are un plan de pace pentru Palestina”, a spus în faţa deputaţilor liderul socialist spaniol.

“Să lupţi împotriva grupării teroriste Hamas este legitim şi necesar după 7 octombrie, dar Netanyahu provoacă atâta durere, distrugere şi resentiment în Gaza şi în restul Palestinei că soluţia celor două state este în pericol”, a mai spus el.

Recunoaşterea statului Palestina de către Madrid va interveni de asemenea pe 28 mai, data viitorului consiliu de miniştri, a precizat Sanchez.

Potrivit evidenţei Autorităţii palestiniene, 142 de ţări din cele 193 de state membre ONU au recunoscut până în prezent că recunosc acest stat.

Iniţiativei comune a Spaniei, Irlandei şi Norvegiei li s-ar putea alătura curând şi alte ţări europene.

În martie, la Bruxelles, liderii sloven şi maltez au semnat un comunicat comun cu cei de la Madrid şi Dublin în care cele patru ţări îşi exprimau dorinţa de a recunoaşte Palestina.

Guvernul sloven a adoptat pe 9 mai un decret pentru recunoaşterea statului palestinian, care urmează a fi aprobat de parlament până la 13 iunie.

Ministerul Afacerilor Externe israelian a reacţionat imediat anunţând rechemarea “pentru consultări” a ambasadorilor în Irlanda şi Norvegia. Marţi, într-un mesaj video adresat Dublinului postat pe reţeaua socială X, acesta a avertizat că “recunoaşterea statului palestinian riscă să vă transforme într-un pion în mâinile Iranului” şi al Hamas.

Această măsură nu va face decât să alimenteze “extremismul şi instabilitatea”, a adăugat sursa citată.

La începutul anilor 1990, după o Conferinţă de pace israeliano-arabă de la sfârşitul lui octombrie 1991 de la Madrid, Norvegia a găzduit în secret primele convorbiri de pace israeliano-palestiniene care au dus în final la acordurile de la Oslo.

Israelul a jurat să distrugă Hamas şi a lansat o ofensivă de amploare în Fâşia Gaza drept represalii la atacul de la 7 octombrie, care a provocat moartea a peste 1.170 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ al AFP întocmit în baza datelor oficiale israeliene.

Din cele 252 de persoane luate ostatice în timpul atacului, 124 se află în continuare în captivitate în Gaza, dar 37 ar fi murit, potrivit armatei israeliene.

De la 7 octombrie, 35.647 de palestinieni, majoritatea civili, au fost ucişi în Fâşia Gaza în bombardamente şi operaţiuni militare ale Israelului, potrivit Ministerului Sănătăţii al Hamas, la putere în Gaza.

Sursa: AGERPRES