„Aceasta a fost, într-un fel, o descoperire “accidentală”. Nu ne aşteptam sau nu căutam bariu în mod special şi a trebuit să verificăm dacă acesta provenea într-adevăr de pe planetă, deoarece nu mai fusese văzut în nicio exoplanetă înainte”, a declarat într-un comunicat autorul principal al studiului, Tomás Azevedo Silva, doctorand la Universitatea din Porto şi la Institutul de Astrofizică şi Ştiinţe Spaţiale din Portugalia.
Ce ştim despre cele două exoplanete
Cu fiecare dezvăluire, WASP-76b şi WASP-121b par tot mai ciudate pentru oamenii de ştiinţă.
Ambele exoplanete au dimensiuni similare cu Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, dar au temperaturi de suprafaţă incredibil de ridicate, cu mult peste 1.000 de grade Celsius.
Temperaturile ridicate de pe WASP-76b şi WASP-121b provin din faptul că fiecare planetă este situată aproape de steaua gazdă, completând o singură orbită în aproximativ una sau două zile.
Descoperită pentru prima dată în 2015, WASP-121b se află la aproximativ 855 de ani-lumină de Pământ. Exoplaneta are o atmosferă incandescentă de vapori de apă, iar atracţia gravitaţională intensă a stelei pe care o orbitează o deformează în forma unei mingi de fotbal.
Planeta este blocată tidian, ceea ce înseamnă că aceeaşi parte a planetei se află mereu cu faţa spre stea. Acest lucru este similar cu modul în care luna noastră orbitează în jurul Pământului. Pe partea de zi, temperaturile încep de la 2.227 C în cel mai adânc strat al atmosferei şi ajung la 3.227 C în stratul superior.
Oamenii de ştiinţă au observat WASP-76b pentru prima dată în 2016. Acesta orbitează în jurul unei stele din constelaţia Pisces, la 640 de ani-lumină distanţă de Pământ. Această exoplanetă este, de asemenea, blocată de tid, astfel încât pe partea sa de zi, care se află cu faţa spre stea, temperaturile depăşesc 2.426 C.
Caracterul sfârâitor al exoplanetelor le-a conferit acestora caracteristici neobişnuite şi o vreme care par desprinse din science-fiction. Oamenii de ştiinţă cred că pe WASP-76b plouă cu fier lichid din cer, în timp ce pe WASP-121b se formează nori de metal şi pietre preţioase lichide.
Bariu în atmosfera exoplanetelor
Detectarea bariului în atmosfera superioară a fiecărei planete i-a surprins pe cercetători. Elementul este de 2 1/2 ori mai greu decât fierul.
„Având în vedere gravitaţia ridicată a planetelor, ne-am fi aşteptat ca elementele grele precum bariul să cadă rapid în straturile inferioare ale atmosferei”, a declarat într-un comunicat Olivier Demangeon, coautor al studiului, cercetător postdoctoral la Universitatea din Porto şi la Institutul de Astrofizică şi Ştiinţe Spaţiale din Portugalia.
Descoperirea bariului în atmosfera ambelor exoplanete ar putea sugera că giganţii gazoşi ultrafierbinţi au caracteristici chiar mai neobişnuite decât se bănuia, potrivit CNN.
Pe Pământ, bariul apare pe cerul nopţii sub forma unei culori verzi vibrante atunci când sunt declanşate focuri de artificii. Dar oamenii de ştiinţă nu sunt siguri ce proces natural face ca acest element greu să apară atât de sus în atmosfera acestor giganţi gazoşi.
Echipa de cercetători a folosit instrumentul ESPRESSO, sau Echelle SPectrograph for Rocky Exoplanets and Stable Spectroscopic Observations, instalat în Very Large Telescope din Chile, pentru a studia lumina stelelor în timp ce trece prin atmosfera fiecărei planete.
„Fiind gazoase şi fierbinţi, atmosferele lor sunt foarte extinse”, a declarat Demangeon, „şi sunt astfel mai uşor de observat şi de studiat decât cele ale planetelor mai mici sau mai reci”.
Telescoapele viitoare vor putea, de asemenea, să spioneze mai multe detalii din straturile atmosferice ale exoplanetelor, inclusiv ale celor stâncoase similare cu Pământul, pentru a desluşi misterele lumilor neobişnuite din întreaga galaxie.
SURSA: MEDIAFAX
Citiți principiile noastre de moderare aici!