Israel. În total, 61 dintre cei 120 de membri ai Knessetului au votat împotriva proiectului de lege, iar 53 au votat în favoarea sa, în lectură preliminară.

Toate partidele de opoziţie au prezentat proiectul de lege, în pofida faptului că majoritatea părea divizată în ceea ce priveşte problema spinoasă a recrutării obligatorii pentru evreii ultraortodocşi.

Timp de decenii, aceştia s-au bucurat de o scutire militară din ce în ce mai nepopulară în rândul societăţii israeliene, în momentul în care ţara se află în război cu Hamas în Fâşia Gaza de la atacul lansat de mişcarea islamistă palestiniană pe 7 octombrie 2023 în Israel. Aceste scutiri, încă de la înfiinţarea statului Israel, permit evreilor care studiază cu normă întreagă într-o şcoală religioasă să nu efectueze serviciul militar obligatoriu.

Scutirea ultraortodocşilor de la efectuarea serviciului militar este o problemă controversată în Israel, cu atât mai mult cu cât, de când a început războiul din Fâşia Gaza, a fost prelungită durata serviciului militar obligatoriu şi au fost mobilizaţi zeci de mii de rezervişti pentru a se putea menţine ofensiva.

Opoziţia spera să dea jos guvernul, unul dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, prin ralierea partidelor ultraortodoxe aliate premierului Benjamin Netanyahu şi care ameninţaseră că nu îl vor mai sprijini.

După acest eşec, opoziţia va trebui să aştepte şase luni pentru a încerca din nou să dizolve Knessetul.

Ministrul de finanţe, Bezalel Smotrich (extrema dreaptă), a declarat în timpul sesiunii plenare a Knessetului că înlăturarea guvernului în timpul războiului ar constitui un pericol existenţial pentru Israel.

„Istoria nu va ierta pe nimeni care târăşte statul Israel în alegeri în timpul războiului”, a spus el.

El a cerut, de asemenea, fraţilor ultraortodocşi să servească în armată. Este o „nevoie existenţială, naţională şi de securitate” care trebuie satisfăcută păstrând în acelaşi timp guvernul, a adăugat el.

Sursa: AGERPRES