Cu acest vot, ‘am încheiat reforma constituțională a regimului Orban’, și-a exprimat satisfacția Magyar la finalul votului.

Liderul conservator proeuropean, care a câștigat alegerile legislative în aprilie cu o majoritate zdrobitoare, a promis să destructureze ‘cărămidă cu cărămidă’ sistemul instituit de predecesorul său, campion al ideologiei iliberale. El a început cu președintele, pe care l-a invitat în mai multe rânduri să demisioneze, dar fără succes.

Amendamentul constituțional în 12 puncte a fost adoptat cu 139 de voturi pentru și 6 împotrivă, în cursul unui vot boicotat de partidul naționalist Fidesz a lui Viktor Orban, care denunță o tentativă de instaurare a ‘unui regim autocratic’, reproș care i-a fost adresat lui însuși în trecut.

Din SUA, unde s-a deplasat pentru a asista la etapa finală a Cupei Mondiale la fotbal, Viktor Orban le-a cerut ungurilor – într-un mesaj postat pe Facebpok – ‘să reziste dacă președintele este înlăturat cu forța’.

Toate privirile sunt ațintite acum spre acesta din urmă, care are de ales dacă își va întârzia plecarea, refuzând să semneze amendamentul votat, ceea ce ar putea declanșa o criză constituțională.

‘El acum are cinci zile la dispoziție fie pentru a demisiona în termenul stabilit, fie pentru a semna acest amendament la Legea fundamentală’, a declarat Magyar, care a promis să angajeze o procedură de destituire dacă președintele nu o va face.

Amendamentul prevede sfârșitul mandatului lui Tamas Sulyok din ziua următoare a intrării sale în vigoare, iar apoi alegerea unui nou președinte pentru cinci ani de către parlament, unde partidul Tisza al lui Peter Magyar deține majoritatea de două treimi din cele 199 de locuri.

Înaintea votului, Sulyok, 70 de ani, a denunțat o procedură care ‘încalcă principiile statului de drept, ale democrației și ale separării puterilor’.

Amendamentul, prezentat ca o măsură tranzitorie până la adoptarea unei noi Constituții în urma unei consultări publice, a fost criticat de asemenea de organizații de apărare a drepturilor omului. Amnesty International a apreciat că Tamas Sulyok are ‘dreptul la o procedură echitabilă’, în timp ce Human Rights Watch a considerat că aceste mici aranjamente constituționale ‘amintesc de epoca Fidesz’.

Totodată, juristul Andras Baka, fost președinte al Curții Supreme, al cărui mandat fusese scurtat în regimul Orban pentru că își exprimase îngrijorarea privind reforme judiciare, consideră justificat demersul lui Peter Magyar dacă el deschide calea unei noi ordini constituționale.

‘Într-o țară în care domnește statul de drept, astfel de măsuri extraordinare nu pot fi utilizate, dar Ungaria a devenit un stat captiv sub Orban’, a declarat el pentru AFP, adăugând că Sulyok și alți înalți responsabili ai statului fuseseră numiți ‘nu pentru a limita puterea guvernului, ci pentru a asigura supraviețuirea politică a fostului sistem chiar în cazul înfrângerii electorale’.

Potrivit unui sondaj realizat în luna mai de un centru de studii, 21,67% dintre alegătorii ungari doresc plecarea lui Tamas Sulyok.

Fost președinte al Curții Constituționale, el era puțin cunoscut publicului înainte de a fi ales de către parlament președinte pentru un mandat de cinci ani în 2024.

Amendamentul votat prevede de asemenea limitarea la trei numărul mandatelor pentru deputați, ceea ce va împiedica mai multe personalități ale opoziției să se prezinte în 2030.

Textul restabilește și puterile controlului bugetar al Curții Constituționale.

El stabilește la 70 de ani vârsta limită pentru judecătorii săi, dispoziție care îl lovește direct pe președintele instanței, Peter Polt, fost procuror general numit sub regimul Orban.

În virtutea acestui amendament se creează un Oficiu național pentru recuperarea și protecția activelor publice, căruia i se vor conferi vaste puteri pentru combaterea corupției devenită sistemică în epoca Orban.

Sursa: AGERPRES