După zile în care mulţi episcopi i-au cerut să ia atitudine faţă de conflict, patriarhul Moscovei, Kirill, a justificat atacul Rusiei împotriva Ucrainei.

Într-o predică rostită în Catedrala Mântuitorului Hristos din Moscova, în Duminica Iertării, care a deschis Postul în Rusia, Kirill a explicat că lupta angajată de Rusia este una împotriva promovării modelelor de viaţă păcătoase contrare tradiţiei creştine şi a dat un exemplu: Gay Pride.

„De opt ani”, a spus Kirill, „au fost încercări de a distruge ceea ce există în Donbass”, zona ucraineană în care s-au stabilit două republici autoproclamate pro-ruse, „unde există o respingere fundamentală a aşa-ziselor valorile care sunt oferite astăzi de cei care pretind puterea mondială”.

„Lumea consumului excesiv”

Potrivit lui Kirill, „astăzi există un test de loialitate faţă de acest guvern, un fel de tranziţie către acea lume „fericită”, lumea consumului excesiv, lumea „libertăţii” vizibile. Ştiţi ce este acest test? Este foarte simplu şi în acelaşi timp groaznic: este o paradă gay. Solicitările de a organiza o paradă gay sunt considerate un test de loialitate faţă de acea lume, atât de puternică, şi ştim că, dacă oamenii sau ţările resping acele cereri, ei rămân în afara acelei lumi. Dar ştim că ceea ce se propune prin aceste „marşuri ale demnităţii” este un păcat, un păcat condamnat de Cuvântul lui Dumnezeu”.

Nicio referire la victimele invaziei actuale

Patriarhul ortodox s-a referit doar la victimele pro-ruse din Donbass, însă niciodată la cele ale invaziei actuale, şi a îndemnat la rezistenţă împotriva „valorilor” promovate de lobby-ul gay. „Dacă omenirea recunoaşte că păcatul nu este o încălcare a legii lui Dumnezeu, dacă umanitatea este de acord că păcatul este una dintre opţiunile pentru comportamentul uman, atunci civilizaţia umană se va sfârşi acolo”.
Iar paradele gay „sunt concepute pentru a demonstra că păcatul este una dintre variaţiile comportamentului uman”. Întrucât „pentru a intra în Clubul Ţărilor” care contează „se consideră necesar să găzduieşti o Gay Prinde”, de fapt „un păcat condamnat de legea lui Dumnezeu este impus cu forţa şi, prin urmare, să se impună opoziţie faţă de Dumnezeu cu forţa şi Adevărul lui”.

Ceea ce se întâmplă, aşadar, nu are doar o semnificaţie politică: „Este o chestiune de mântuire a omului, unde va ajunge omenirea”. Pe 27 februarie, în a patra zi de război, Kirill – care s-a opus în mod privat anexării Crimeei de către Rusia cu ani în urmă – s-a aliniat acum la poziţiile Kremlinului.

Schisma religioasă a Ucrainei

Problema religioasă în Ucraina este foarte complicată. Credincioşii ortodocşi ai Bisericii Moscovei şi Kievului numără peste 140 de milioane, dintr-un total de 220 din lume.

În 2018, a avut loc o schismă istorică şi traumatică, care a dus la crearea Bisericii Ucrainene autocefale, care a fost recunoscută de patriarhul ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu.

Omologul din Moscova – Kirill – i-a excomunicat pe schismatici şi a rupt relaţiile. La Kiev există încă o Biserică Ortodoxă dependentă de Moscova, condusă de Mitropolitul Onufrio, care însă s-a îndepărtat de Rusia. Biserica autocefală ucraineană este reprezentată în schimb de Epifanie (Epifanij).

La acest tablou foarte complicat trebuie adăugată Biserica Greco-Catolică a Ucrainei, credincioasă Romei, condusă de arhiepiscopul maior Sviatoslav Schevchuk.

Papa a mizat pe prudenţă

Cum s-au mişcat aceste biserici în conflict? Papa Francisc a evitat să condamne deschis Rusia, după ce, în mod neaşteptat, ambasadorul rus la Roma, Aleksander Avdeev, s-a prezentat la Roma. Papa a cerut însă oprirea bombele din Ucraina şi a numit războiul „nebunie”. O parte din jena Papei are legătură cu mizele religioase, fiind sfătuit la prudenţă, în aşteptarea celei de-a doua întâlniri (după cea din Cuba, din 2016) cu Patriarhul Kirill, programată pentru această vară. La acestea se adaugă zvonurile, răspândite de partidul Platformei de Opoziţie (Opzzh), că Zelensky se pregătea să semneze un fel de concordat cu Sfântul Scaun, umbrindu-i cumva pe ortodocşi, care sunt majoritatea.

Mereu loial lui Putin

Kirill, patriarhul Moscovei, care i-a fost întotdeauna loial lui Putin, a amintit că popoarele rus şi ucrainean au o istorie seculară comună, „care datează de la botezul Rusiei de către sfântul principe Vladimir” (28 iulie 988). O modalitate de a sublinia dominaţia Rusiei asupra patriarhiei de la Kiev.

Monseniorul FrancescoBraschi, profesor de Teologie la Universitatea Catolică Famiglia Cristiana, a explicat: „În istoria Bisericii Ruse nu a existat niciodată o perioadă în care aceasta să fie într-o poziţie de libertate în faţa statului, cu excepţia celor câteva luni dintre depunerea ţarului Nicolae al II-lea şi revoluţia bolşevică, din martie până în octombrie 1917”.

Putin, la începutul lunii februarie, i-a acordat mitropolitului Ilarion de Volokolamsk, preşedintele Departamentului pentru Relaţii Ecleziastice Externe al Patriarhiei Moscovei, una dintre cele mai înalte distincţii ruseşti: Ordinul Alexandru Nevski, sfântul principe nobil al Kievului. Putin, pe urmele lui Petru cel Mare, foloseşte adesea şi de bunăvoie Mitropolitul ca instrument instrumental pentru consolidarea valorilor naţionale.

Dar există şi un conflict subteran cu patriarhul Constantinopolului Bartolomeu (care a recunoscut Biserica autocefală ucraineană), pentru dorinţa sa de a-şi afirma superioritatea faţă de celelalte Biserici Ortodoxe. Pentru a contracara Biserica autocefală, autorităţile de la Moscova au acordat mai multă autonomie patriarhului Kievului, care a rămas loial Rusiei, permiţând şi folosirea limbii ucrainene.

SURSA: MEDIAFAX

Citește și:

Serviciile de informaţii militare ucrainene spun că ofensiva Rusiei în Ucraina continuă dar într-un ritm mult mai lent