Bruxelles. Această provocare nu este complet nouă pentru el, întrucât Costa are în spate o lungă carieră politică în care şi-a demonstrat abilităţile de intermediar şi de constructor de acorduri şi în care a ştiut să creeze o relaţie bună cu liderii europeni din întregul spectru politic.

Nu numai că se înţelege bine cu socialişti precum şeful guvernului spaniol, Pedro Sanchez, dar are o relaţie bună şi cu lideri de altă culoare politică precum preşedintele francez, Emmanuel Macron, sau chiar Ursula Von der Leyen, care a obţinut un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene.

Relaţiile sale bune includ şi „nuca tare” a UE, premierul ungar Viktor Orban, a cărui ţară exercită în prezent preşedinţia Consiliului UE. În vara lui 2023, portughezul a zburat la Budapesta şi s-a aşezat lângă Orban pentru a urmări finala Europa League, o acţiune care nu apărea pe agenda sa oficială şi care i-a atras critici în ţara sa.

„Lisabona este oraşul meu, Portugalia este ţara mea şi Europa (este) casa noastră comună. Nu există nicio contradicţie între aceste trei niveluri. În această lume globalizată, singura modalitate de a fi cu adevărat patrioţi, de a avea suveranitate, este să construim o Europă comună”, a declarat vineri Costa la ceremonia de transfer de atribuţii de la sediul Consiliului.

Portughezul, care a subliniat importanţa apărării valorilor europene comune precum democraţia, drepturile omului şi protecţia minorităţilor, s-a referit şi la necesitatea de a obţine o pace în Ucraina „care să nu răsplătească agresorul”.

„Trebuie să scriem un nou capitol al UE ca proiect de pace: mai puternică, mai eficientă, mai rezistentă şi mai autonomă în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea”, a rezumat el.

Numirea portughezului a fost convenită de Cei 27 în iunie, împreună cu numirea creştin-democratei germane Ursula von der Leyen în funcţia de preşedintă a Comisiei Europene şi a liberalei estone Kaja Kallas ca înalt reprezentant pentru politica externă a UE.

Fiul unei jurnaliste feministe şi al unui scriitor comunist originar din fosta colonie portugheză Goa (India), Antonio Costa (născut la Lisabona, în 1961) s-a format ca avocat şi a început o lungă carieră politică – sponsorizată de Antonio Guterres, actualul secretar general al Naţiunilor Unite – în care şi-a câştigat o reputaţie de negociator priceput.

Printre alte funcţii, a fost primar al Lisabonei (2007-2015), europarlamentar (2004-2005) şi ministru al portofoliilor afacerilor parlamentare, justiţiei şi administraţiei în diferite perioade între 1997 şi 2007.

Noul preşedinte al Consiliului European preia funcţia de la Charles Michel (născut la Namur, în 1975), fost prim-ministru al Belgiei (2014-2019) ai cărui cinci ani de mandat au fost marcaţi de necesitatea menţinerii unităţii Celor 27 în privinţa Rusiei, de mai multe derapaje şi de o relaţie dificilă cu Von der Leyen.

Lipsa de chimie dintre cei mai înalţi doi oficiali ai UE a devenit evidentă în 2021, odată cu incidentul diplomatic denumit „sofagate”, când într-o întâlnire din Turcia cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan, în care existau doar două scaune, Von der Leyen, singura femeie din sală şi vizibil inconfortabilă, a fost pusă să se aşeze pe o canapea laterală în timp ce Michel ocupa scaunul principal.

„Uniunea Europeană este probabil cel mai frumos vis din istoria umanităţii (…). În ciuda tuturor dificultăţilor, sunt atât de optimist cu privire la viitorul nostru european datorită oamenilor, energiei şi viselor lor”, a spus Michel la ceremonia de rămas bun de vineri.

Metoda Costa

La Consiliile Europene, din calitatea sa de premier portughez, Costa şi-a asumat o poziţie de mediator pragmatic şi apărător al soluţiilor de consens, dar a demonstrat şi că nu îi tremură mâna atunci când este nevoie de fermitate.

În martie 2020, când UE se lupta cu criza coronavirusului, a criticat „meschinăria” unui ministru olandez, care a sugerat ca ţări precum Spania să fie investigate pentru că nu au capacitatea bugetară de a face faţă virusului, o intervenţie care i-a adus laude din partea mai multor parteneri europeni.

Perioada în care Portugalia a exercitat preşedinţia Consiliului UE, în prima jumătate a anului 2021, reprezintă o altă bilă albă pentru Costa, care a profitat de preşedinţia ţării sale pentru a pune accentul pe Pilonul drepturilor sociale şi a se proiecta ca o punte de legătură pentru bunele relaţii între Europa şi Africa, Asia şi America Latină.

În calitate de nou preşedinte al Consiliului European, al patrulea după Herman Von Rompuy (2009-2014), Donald Tusk (2014-2019) şi Charles Michel (2019-2024), Antonio Costa preia acest mandat după ce a ocupat funcţia de prim-ministru al Portugaliei între 2015 şi 2024. Costa l-a numit drept şef de cabinet pe Pedro Lourtie, care a fost până acum ambasadorul Portugaliei la UE.

De la desemnarea sa, Costa a călătorit în 25 din cele 27 de capitale ale UE – toate cu excepţia Sofiei şi Bucureştiului – pentru a afla direct de la sursă preocupările şi punctele de vedere ale liderilor europeni, scrie EFE.

În aceste întâlniri, Costa a rămas cu impresia că statele membre vor să se concentreze asupra acestui nou ciclu politic în Ucraina, dar şi pe apărare, migraţie, competitivitate, finanţare, extinderea UE şi rolul clubului comunitar pe scena globală. Noul preşedinte al Consiliului European a apreciat la capătul acestor vizite că există un simţ al urgenţei.

Cu un mandat de doi ani şi jumătate, cu posibilitatea obţinerii unui al doilea, portughezul va trebui să calibreze felul în care va relaţiona cu preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, să pună bazele noii relaţii cu Regatul Unit şi, de asemenea, să ţină sub observaţie relaţiile dintre Rusia şi China.

În ceea ce priveşte metoda sa de lucru, Costa va încerca să acorde mai multă importanţă ambasadorilor statelor membre la UE, care negociază deciziile legislative în numele capitalelor înainte de a preda ştafeta miniştrilor sau şefilor de stat şi de guvern pentru discuţii cu un caracter mai politic.

Totodată, Costa va încerca să concentreze Consiliile Europene (summiturile) într-o singură zi, deşi Tusk a explorat deja această idee şi a dat greş, şi va căuta o mai mare armonie cu Comisia Europeană şi cu alte instituţii precum Parlamentul European sau Comitetul Regiunilor.

Costa va convoca, de asemenea, reuniuni informale cu liderii europeni, în cadrul unor întâlniri în afara Bruxellesului, începând cu o cină pe 3 februarie la care liderii UE vor vorbi despre apărare.

Fără a avea ca obiectiv să ajungă la un acord oficial, liderii europeni vor discuta despre investiţiile UE în apărare, războiul din Ucraina şi planul de pace al Kievului. La această reuniune va participa şi prim-ministrul britanic, Keir Stamer, liderii UE căutând să încheie acorduri de securitate cu Regatul Unit.

Sursa: AGERPRES