Ucraina va recupera peninsula până în vara anului 2023

Ben Hodges, fostul comandant al armatei americane a declarat că Ucraina îşi va elibera toate teritoriile, inclusiv Crimeea, până în vara anului 2023.

“Ucraina îşi va restabili suveranitatea asupra întregului său teritoriu, inclusiv Crimeea. Mă aştept ca acest lucru să se întâmple până în vara anului viitor. Dar chiar înainte de asta, până la sfârşitul acestui an, ele (Forţele Armate ale Ucrainei, – n.r.) vor împinge armata rusă înapoi pe linia pe care se afla în februarie 2022. Ruşii nu vor să mai lupte, sunt epuizaţi”, a declarat generalul-locotenent în retragere potrivit Kyiv Independent.

Profesorul şi academicianul britanic Michael Clarke, specializat pe studii de apărare şi fost director al Royal United Services Institute, a avertizat într-un interviu pentru Sky News că războiul din Ucraina din 2022 este doar “runda a doua” (prima fiind în 2014) şi afirmă că ostilităţile ruso-ucrainene vor mai dura încă 50-80 ani.

“Deşi Rusia va suferi o pierdere catastrofală, cu 200.000 de militari ucişi şi cu sistemul economic prăbuşit”, Clarke avertizează că Putin nu va fi ultimul dictator al Rusiei, iar “succesorul său nu va fi un om drăguţ”.

S-ar părea că ciocnirile armate dintre Ucraina şi Rusia vor mai continua la mult timp după dispariţia dictatorului rus.

The Economist afirmă că operaţiunea Ucrainei pentru recuperarea Crimeii va fi sângeroasă şi dificilă.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, şi-a reiterat scopul de a „recupera toate pământurile ucrainene”. Această abordare este pe placul opiniei publice ucrainene, dar nu şi pe placul aliaţilor occidentali care se tem că o operaţiune de recuperare a Crimeei sau a Donbasului ar putea conduce Ucraina şi Rusia într-o escaladare, poate chiar în pragul unui conflict nuclear.

Comandanţii ucraineni sunt timizi cu privire la următoarele mişcări.

„Dacă ne-am telegrafia planurile pe reţelele sociale şi la televizor, nu am reuşi nimic”, spune Mykhailo Zabrodsky, un fost comandant al forţelor de asalt aerian ale Ucrainei.

Generalul locotenent insistă că o operaţiune de recuperare a Crimeei nu este doar posibilă şi chiar era planificată demult pentru anul 2023. Când ar putea începe exact operaţiunea este o altă întrebare: sunt multe bătălii de câştigat mai întâi. Dar istoria arată, spune el, că unei forţe de ocupaţie „întotdeauna îi este dificil să menţină Crimeea sub control”.

Drumurile care duc spre Crimeea se află acum în raza puterii de foc ucrainene, inclusiv prin sistemele de rachete HIMARS şi a dronelor ucrainene şi turceşti care lovesc Sevastopolul.

Dar Ucraina pare să îşi concentreze mai întâi puterea de foc în altă parte. Tăierea podului de uscat al lui Putin, teritoriul ocupat care leagă Rusia continentală de Crimeea, rămâne prioritatea forţelor armate ale Ucrainei.

Numeroasele bătălii pentru Crimeea de-a lungul secolelor oferă planificatorilor ucraineni o mulţime de perspective.

Costurile şi durata reconstrucţiei Ucrainei de după invazia rusească

Operaţiunile militare în Crimeea se termină de obicei cu mii de morţi: numai în ultimii 170 ani, sute de mii de militari au fost răpuşi, de la Războiul Civil Rusesc la cel de-al Doilea Război Mondial, ca să nu mai vorbim despre victimele uriaşe din timpul Războiului din Crimeea Ocuparea militară a peninsulei a necesitat de obicei traversarea fâşiilor înguste sau a mlaştinilor.

Potrivit Wold Bank, într-o evaluare comună publicată în septembrie, Guvernul Ucrainei, Comisia Europeană şi Banca Mondială estimează costul actual al reconstrucţiei şi redresării în Ucraina la 349 de miliarde de dolari (349 miliarde euro).

Această cifră este de aşteptat să crească în lunile următoare, pe măsură ce războiul continuă.

Dar New York Times susţine că un raport prevede un total de aproximativ 100 de miliarde de dolari de-a lungul timpului pentru reconstruirea infrastructurii Ucrainei, mult mai puţin decât cele 750 de miliarde de dolari alocate pe 10 ani pe care le citează guvernul Ucrainei.

Economistul Jacob Funk Kirkegaard, a adăugat:

„Desigur că există incertitudine cu privire la când se încheie războiul şi cum, dar va exista o factură considerabilă pentru reconstrucţia Ucrainei şi este nevoie urgentă ca aceasta să nu zăbovească”.

Unele ţări, precum Estonia, Letonia, Lituania şi Slovacia, au sugerat, de asemenea, confiscarea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale Ruse îngheţate în Occident pentru a reconstrui Ucraina, iar în iunie, Grupul celor Şapte s-a angajat să exploreze utilizarea acestora. Dar raportul consideră că acest lucru este nerealist pe termen scurt, posibil ilegal şi greu de trecut prin instanţe.

Există o reticenţă inevitabilă din partea ţărilor mari precum Germania şi Franţa, care se confruntă cu propriile provocări economice interne, a spus Kirkegaard.

„Dar nu putem permite ca acest lucru să zăbovească, aşa că trebuie să ne gândim bine la modul în care Europa plăteşte pentru reparaţii. Şi trebuie să ne asigurăm că există un aspect transatlantic clar şi un cadru incluziv care include G7 şi alţii, precum turcii şi chiar chinezii.

O Ucraina care nu este reconstruită rapid nu poate intra în negocieri de aderare cu UE şi nu poate fi un stat viabil”, a spus Kirkegaard.

„Nimeni nu vrea ca Ucraina să fie un stat eşuat”.

 

Chiar dacă războiul se va încheia, impactul acestuia asupra economiei globale va fi simţit până în 2030

Piaţa energetică avea să devină oricum volatilă până în 2030 după pandemia de coronavirus, potrivit estimărilor din 2021. Criza economică, prelungită până în 2030 din cauza războiului lui Putin

Experţii susţineau până în 2021 că noua normalitate va fi în 2025, bazată pe tehnologie.

World Bank scria în ianuarie 2022: “Creşterea globală va încetini până în 2023,cu riscul unei aterizări grele pentru economiile în curs de dezvoltare”.

Volatilitatea preţului energiei va dura cel puţin până în 2030, avertiza Cornwall Insight în februarie 2022, cu câteva săptămâni înaintea invadării ruse a Ucrainei.

Pe Linkedin, consultantul de afaceri Ashish Sharma declara pe 23 mai 2021:

“am văzut deja dezamăgiri economice în primele două decenii ale secolului 21: izbucnirea bulei dotcom (Y2K) în 2001 şi Marea Recesiune (criză financiară globală) în 2008-2009. Economiştii de pe tot globul prevăd că istoria se va repeta, iar economia globală va urma aceeaşi tendinţă a ciclului de „Marea Depresie” post gripa spaniolă în 2030”.

Efectele recesiunii globale anterioare, declanşată în 2007-2008, au fost simţite în unele ţări chiar şi zece ani mai târziu.

Economiile avansate precum cele ale SUA în timpul preşedinţiei lui Obama, Germaniei cancelarului Merkel, Israelului guvernat de Netanyahu şi Regatului Unit sub mandatul premierului Gordon Brown şi-au revenit din recesiune încă din 2009.

Franţei i-a luat ceva mai mult, revenindu-şi economic în 2013 după politicile de stânga ale preşedintelui Hollande.

România a ieşit din recesiune din 2012 după politicile de austeritate a preşedintelui Băsescu şi a măsurilor de stânga de sporire a consumului luate de guvernul Ponta, dar abia din 2016 România a avut cea mai mare creştere economică de după 2008.

Italia a ieşit din recesiune din 2014 după mai multe guverne schimbate, Finlanda din 2015, iar Grecia, aflată în prag de colaps economic din cauza datoriilor, a ieşit din recesiune abia în 2017, aproape după un deceniu.

Ţări ca Coreea de Sud, Polonia, Australia, China au scăpat neafectate, devenind modele de dezvoltare economică.

Dar în cazul recesiunii din 2020 declanşată de restricţiile pandemice şi agravată de războiul ruso-ucrainean şi criza energetică, este de aşteptat ca toată planeta să fie afectată.

Forbes scrie că recesiunea nici nu a început cu adevărat şi este de aşteptat să înceapă la finalul anului 2023 sau în 2024.

Time scrie că ce-i mai rău pentru Europa din cauza crizei energetice este la orizont – iarna 2023/2024 va fi mult mai dură decât iarna 2022/2023.

Cel mai bogat om al planetei, Elon Musk prevestea în octombrie 2022 că recesiunea va dura până în primăvara anului 2024, potrivit CNBC.

Potrivit Guardian, efectele catastrofale ale războiului economic cu Rusia şi ale crizei energetice vor fi atenuate din 2025 pe măsură ce statele occidentale vor efectua tranziţia către energiile verzi.

SURSA: MEDIAFAX