Doi ofiţeri ai armatei austriece aşteaptă de săptămâni acreditarea pe lângă Alianţă.

Accesul lor ar fi întârziat de România, care ar fi solicitat un timp de gândire.

Conform publicaţiilor austriece ‘Salzburger Nachrichten’ şi ‘Oberösterreichischen Nachrichten’ de sâmbătă, citate de APA, este dat ca sigur că este vorba despre o replică la veto-ul guvernului federal de la Viena faţă de aderarea României la spaţiul Schengen.

Delegaţia României la NATO nu a dorit să comenteze pe marginea acestui subiect pentru ‘Salzburger Nachrichten’.

Un purtător de cuvânt al NATO a evidenţiat, într-o declaraţie, aprecierea faţă de Austria ca partener de lungă durată al Alianţei şi a explicat: ‘Contăm pe România şi Austria să îşi rezolve orice probleme bilaterale ar putea afecta munca ofiţerilor austrieci în posturi NATO’.

Răspunzând unei solicitări a APA, Ministerul de Externe austriac a transmis că România a cerut mai mult timp pentru decizia sa cu privire la detaşarea voluntară a doi ofiţeri ai armatei austriece la cartierul general al NATO, mai precis o prelungire a termenului până la mijlocul lui octombrie. Detaşarea voluntară trebuie aprobată de toate cele 31 de state aliate.

‘O conexiune cu subiectul aderării la Schengen nu a fost făcută’, a adăugat ministerul.

Acesta s-ar afla, în coordonare cu Ministerul Apărării, în contact strâns cu România, pentru a facilita un acord în scurt timp.

În cazul de faţă, Ministerul Apărării, ‘prin reprezentanţa militară de la Bruxelles, a luat legătura cu autorităţile relevante din NATO’, a comunicat purtătorul de cuvânt al armatei, Michael Bauer, pentru ‘Salzburger Nachrichten’. Totodată, ministerul se află în contact strâns cu Ministerul de Externe şi cu Cancelaria federală de la Viena.

Austria nu este stat membru al NATO, dar este ancorată în Alianţă prin Parteneriatul pentru Pace şi operaţiuni conduse de NATO cu mandat al Consiliul de Securitate al ONU.

Participarea Austriei la şedinţe NATO a mai fost blocată din 2016 de Turcia, contextul fiind atunci veto-ul său faţă de negocierile de aderare a Ankarei la Uniunea Europeană. În 2018, ministrul de externe austriac de la acea vreme, Karin Kneissl, a reuşit să determine Ankara să înlăture partea civilă a blocadei. De-abia în 2022, Ministerul de Externe de la Viena a informat că cooperarea între Austria şi NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace este din nou posibilă pe deplin.

Prim-ministrul român Marcel Ciolacu a mărit recent presiunea asupra Austriei şi a cerut ca aceasta să îşi dea acordul pentru aderarea României la spaţiul Schengen până în decembrie. În cazul în care Austria se va opune, la vreuna din cele două reuniuni ale miniştrilor de interne şi ai justiţiei din UE, el va ataca această decizie la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, (CJUE), menţionează APA, citând AGERPRES.

Sursa: AGERPRES