Textul prevede o serie de măsuri pentru apărarea pluralismului şi independenţei mass-mediei în faţa “ameninţărilor tot mai mari, atât interne, cât şi externe la adresa UE”, a subliniat ministrul suedez al culturii, Parisa Liljestrand, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

La o reuniune a ambasadorilor Celor 27, doar Polonia şi Ungaria, ţări criticate în mod regulat din cauza controlul puterii asupra mass-media, au votat împotriva textului, care conţine cerinţe de transparenţă privind proprietatea mass-media şi atribuirea publicităţii de stat.

Regulamentul acoperă, de asemenea, respectarea confidenţialităţii surselor jurnalistice de către guverne şi interzicerea utilizării programelor de spionaj în dispozitivele folosite de jurnalişti. Astfel de practici de spionaj au afectat recent mai multe ţări europene, inclusiv Ungaria, Polonia şi Grecia.

Dar, în comparaţie cu propunerea iniţială prezentată de Comisia Europeană în septembrie, compromisul convenit miercuri lărgeşte posibilităţile de excepţii şi insistă asupra “responsabilităţii statelor membre în protejarea securităţii naţionale”.

Aceste excepţii au fost făcute la cererea Franţei, susţinută de mai multe ţări.

Dispoziţiile au fost denunţate de Reporteri fără Frontiere (RSF).

“Posibilitatea de a monitoriza jurnaliştii în numele securităţii naţionale este o uşă deschisă abuzurilor”, a declarat Julie Majerczak, şefa biroului RSF de la Bruxelles.

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), care reuneşte 71 de sindicate şi asociaţii profesionale din 45 de ţări, a denunţat, de asemenea, o “lovitură dată libertăţii presei”.

“Adăugarea unei derogări bazate pe securitatea naţională (…) pune jurnaliştii într-un pericol şi mai mare şi creează un efect de descurajare asupra avertizorilor de integritate şi a altor surse”, a declarat pentru AFP directoarea EFJ, Renate Schroeder.

De partea cealaltă, executivul european a salutat avansul acestei propuneri care iniţial a cristalizat diverse opoziţii.

Vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a spus despre acordul statelor membre că este “un pas important către primele norme europene de protejare a pluralismului şi a libertăţii mass-mediei”.

Textul va mai trebui negociat cu Parlamentul European, după ce deputaţii europeni vor conveni asupra poziţiei lor în toamnă.

Alte subiecte controversate aflate în discuţie includ problema moderării reportajelor şi a altor articole de presă de către platforme online precum Twitter sau Facebook.

Pentru a evita eliminările abuzive, proiectul de lege prevede un tratament separat pentru mass-media: atunci când o platformă identifică unul dintre conţinuturile sale care ar putea încălca regulile de utilizare, ea ar trebui să notifice mass-media cu privire la intenţia de a elimina sau de a restricţiona accesul la conţinutul respectiv şi să îşi justifice decizia.

CCIA, o organizaţie care reprezintă interesele unor giganţi precum Google, Meta şi Twitter, consideră că acest articol conţine “lacune care conduc la răspândirea dezinformării”.

“Actorii necinstiţi ar putea abuza de sistem, deoarece oricine se poate declara mass-media”, a spus această organizaţie de lobby din domeniul tehnologic.

La rândul său, RSF pledează pentru “o abordare pozitivă care să oblige platformele să promoveze surse jurnalistice de informaţii fiabile”, care “ar fi mult mai relevante”.

Sursa: AGERPRES