Rusia. Conform unor responsabili neprecizaţi citaţi săptămâna trecută de publicaţia New York Times, preşedintele democrat al SUA, Joe Biden, ar putea oferi Ucrainei arme nucleare înainte să-şi încheie mandatul pe 20 ianuarie, când republicanul Donald Trump va fi învestit preşedinte la Casa Albă.

„Mai mulţi oficiali au sugerat chiar că Biden ar putea restitui Ucrainei arme nucleare care au aparţinut acesteia după destrămarea Uniunii Sovietice. Aceasta ar reprezenta o descurajare enormă şi imediată (faţă de Rusia n.red). Totuşi, un asemenea pas ar fi complicat şi ar avea implicaţii serioase”, mai scrie ziarul american.

Ucraina a moştenit de la fosta Uniune Sovietică arme nucleare, dar în urma semnării Memorandumului de la Budapesta, în anul 1994, a renunţat la acestea în schimbul unor garanţii de securitate din partea SUA, Regatului Unit şi Rusiei.

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, este în interesul guvernelor responsabile să se asigure că un asemenea scenariu „sinucigaş” nu se petrece.

„Acţiunile iresponsabile” ale Ucrainei şi ale susţinătorilor occidentali ai acesteia ar putea aduce omenirea „pe marginea catastrofei”, a continuat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, susţinând că tocmai prevenirea unei astfel de evoluţii „nebuneşti” a fost unul din motivele pentru care Rusia a declanşat operaţiunea militară contra Ucrainei.

Fostul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a declarat marţi că dacă Occidentul furnizează Ucrainei arme nucleare, Rusia va considera acest transfer echivalent cu un atac nuclear asupra sa şi un temei pentru a răspunde cu atacuri nucleare. La rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a descris drept absolut iresponsabilă discuţia despre posibilitatea înarmării Ucrainei cu arme nucleare.

Peskov a indicat Occidentului „să-l asculte cu atenţie pe Putin” şi să citească noua doctrină nucleară revizuită a Rusiei, prin care aceasta a scăzut pragul utilizării armelor nucleare şi va considera de acum înainte că orice agresiune împotriva sa efectuată de un stat non-nuclear, dar sprijinit de un stat nuclear, un atac comun al acestora.

Astfel, noua doctrină va permite represalii nucleare inclusiv în cazul unor atacuri convenţionale masive cu rachete sau drone asupra teritoriului rus sau al aliatului său belarus efectuate de o ţară care nu deţine arme nucleare, dar care este susţinută de puteri nucleare. De asemenea, Rusia va considera orice atac efectuat asupra sa de un membru al unei alianţe militare drept un atac efectuat de întreaga alianţă.

Revizuirea doctrinei nucleare ruse survine după ce preşedintele american Joe Biden şi guvernul britanic au autorizat săptămâna trecută lovirea unor ţinte militare pe teritoriul rus cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow, care au o rază de acţiune de 300 de kilometri şi sunt furnizate ca ajutor militar Ucrainei, un acord similar venind duminică şi din partea Franţei, care oferă Ucrainei rachete SCALP, versiunea franceză a rachetei britanice Storm Shadow. După acordul venit de la Washington şi Londra au avut loc primele atacuri cu rachete de acest tip asupra unor ţinte militare în Rusia.

Ministerul de Externe de la Moscova a mai transmis miercuri că Rusia va recurge la represalii dacă Statele Unite vor amplasa rachete în Japonia. Şi în acest caz, purtătoarea de cuvânt a ministerului a sugerat ca doctrina nucleară a Rusiei să fie consultată cu privire la măsurile de răspuns ce ar putea surveni într-o astfel de situaţie.

Maria Zakharova a acuzat de asemenea Statele Unite că escaladează în continuare situaţia din jurul Taiwanului, subminând stabilitatea regională, după ce armata americană a desfăşurat rachete cu rază medie de acţiune în Filipine, un pas despre care ea a spus că poate conduce la o cursă a înarmărilor şi la creşterea riscurilor strategice.

Sursa: AGERPRES