Strasbourg. „În timpul Războiului Rece, SUA și aliații lor au depășit cu mult Uniunea Sovietică. În prezent, în fața NATO și a Uniunii Europene, Rusia nu are nicio șansă. Însă noi trebuie să rămânem uniți”, a afirmat șefa diplomației europene în intervenția sa.

Kallas a insistat pe necesitatea continuării sprijinului european pentru Ucraina, întrucât cu cât aceasta „este mai puternică acum, cu atât ea va fi într-o poziție mai bună de negociere atunci când Rusia va dori să vorbească”.

„Rusia este deja o amenințare directă pentru Uniunea Europeană. Cei care au o frontieră cu Rusia au resimțit mereu mai puternic aceste provocări. Aceia dintre noi care au suportat imperialismul sovietic resimt mai mult acest lucru. Dar amenințarea Rusiei pentru securitatea transatlantică constituie o problemă pentru noi toți”, a afirmat Kaja Kallas.

Șefa diplomației europene a adăugat, referitor la sporirea cheltuielilor pentru apărare, că în virtutea clauzei de ieșire din Pactul de Stabilitate statele membre UE pot mobiliza mai multe fonduri pentru apărare.

Fosta șefă a guvernului eston a insistat și pe necesitatea continuării sprijinului european pentru Ucraina, întrucât cu cât aceasta ”este mai puternică acum, cu atât ea va fi într-o poziție mai bună de negociere atunci când Rusia va dori să vorbească”.

Eurodeputatul Nicolas Pascual De La Parte, reprezentant al grupului PPE, s-a pronunțat pentru un NATO global, care trebuie să fie extins către țările care gândesc la fel ca țările aliate. De asemenea, el a spus că europenii și americanii împărtășesc aceleași convingeri și a salutat „leadershipul solid al SUA”, pronunțându-se pentru creșterea sumelor alocate apărării.

„Cine afirmă că nu este nevoie de investiții pentru apărare este rupt de realitate sau face jocurile Kremlinului, ale Iranului și ale celor care vor ca Europa să fie o pradă ușoară. Winston Churchill cerea mereu investiții în apărare deoarece Hitler aloca, în anii ’30, sume astronomice pentru a fi pregătit de război. I se răspundea de către unii, ca mulți din această sală, că ar fi o povară prea mare pentru economia țărilor europene de atunci. În 1936, Churchill a afirmat: ‘Cât de mărunte ne vor părea aceste argumente dacă peste un an sau doi inamicul ne va prinde în laț, fericiți să ne exercităm libertatea de exprimare, dar fără apărare’. Ce a urmat știți foarte bine”, a afirmat în intervenția sa eurodeputatul Rareș Bogdan (PPE).

El a cerut ca estul Europei să nu fie abandonat, ci dimpotrivă să fie susținut și înarmat. „Dacă va cădea Ucraina, urmează Moldova, Polonia, țările baltice și România”, a încheiat europarlamentarul român.

Reprezentant al grupului S&D, eurodeputatul Yannis Maniatis a estimat că summitul NATO de la Haga are loc într-o perioadă când amenințările la adresa Europei s-au multiplicat. „Ne confruntăm cu atacuri hibride împotriva proceselor democratice din statele membre. Va trebui ca apărarea noastră colectivă să fie consolidată prin eforturi comune. Putem acționa și autonom, dar doar pentru a completa acțiunea NATO”, a spus el.

Din același grup politic, Dan Nica (S&D) a subliniat că flancul estic trebuie tratat ca o prioritate strategică.

„România, ca stat aflat în prima linie a frontierelor NATO și Uniunii Europene, are nevoie de o prezență consolidată, inclusiv prin investiții în infrastructura militară și interoperabilitate, pentru a răspunde amenințărilor tradiționale și hibride. România a fost deja ținta acestor atacuri hibride, inclusiv în campaniile electorale desfășurate în ultimele luni”, a afirmat el.

În opinia lui Harald Vilimsky (grupul ‘Patrioți pentru Europa’), Uniunea Europeană „trebuie să revină la valorile sale fundamentale inițiale și să nu se transforme într-o alianță militară”. Potrivit colegului său Roberto Vannacci, „banii pentru pâine nu trebuie să fie cheltuiți acum pentru tancuri”.

Alexandr Vondra (grupul ECR) a spus că NATO este de departe cea mai bună șansă pentru Europa pentru a se apăra, iar summitul de la Haga constituie ocazia ideală pentru a le arăta Statelor Unite că Europa este serioasă. „Libertatea și prosperitatea obținute atât de greu de predecesorii noștri pot dispărea într-o clipă dacă nu le apărăm”, a adăugat Vondra.

Lidera grupului Renew Europe, Valerie Hayer, a avertizat că „descurajarea funcționează, dar soluția este pacea”. Eurodeputata franceză a opinat că europenii nu au fost pregătiți pentru ceea ce s-a întâmplat în Ucraina și că, într-o primă fază, nu au știut cum să ajute Kievul.

Eurodeputatul român Dan Barna (Renew Europe) a făcut un apel la majorarea cheltuielilor pentru apărare. „Haideți să fim curajoși, să ne asumăm calea către 5% din PIB pentru apărare. Investițiile în apărare trebuie să fie inteligente și coordonate. Prea mult timp forțele noastre de apărare au fost fragmentate. A sosit vremea să construim un pilon european coerent în cadrul NATO. O Europă mai puternică înseamnă o Alianță mai puternică”, a insistat eurodeputatul român.

Bas Eickhout, din grupul Verzilor, a spus că Europa trebuie să investească mai mult în propria apărare, dar a atenționat că „actualul sistem de apărare european nu funcționează din cauza fragmentării existente” între țările europene. „Europa rămâne puternică și stabilă dacă dispune de sprijinul cetățenilor. Nu trebuie luați bani de la educație și dați la apărare, ci trebuie găsite noi soluții”, a adăugat eurodeputatul ecologist olandez.

Marc Botenga, reprezentant al grupului Stângii, a estimat că în prezent „NATO acum este condusă de cineva care se comportă ca un gangster internațional, președintele Trump, care amenință că anexează Canada și că invadează Groenlanda”. Eurodeputatul a accentuat că ”nu trebuie sacrificată securitatea socială de dragul războiului”.

Din partea grupului Europa Națiunilor Suverane, Rene Aust a fost de părere că nu este nevoie de o birocrație militară în Uniunea Europeană, ci de un NATO puternic, condus de statele naționale din Europa alături de SUA.

Sursa: AGERPRES