Acest mesaj transmis de Rutte este menționat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar, Rumen Radev, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO.

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin și disponibilitatea forțelor NATO din regiune de a reacționa și neutraliza orice amenințare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianței, cu toate măsurile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiași comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forțele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă președintele american, Donald Trump, intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran apropiate regimului și care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operațiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare și bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staționate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potențialele ținte ale represaliilor iraniene se numără și Cipru, țară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum și cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.

Președintele american, Donald Trump, a transmis marți că în prezent nu au loc discuții cu Iranul și nici nu sunt programate astfel de discuții, iar miercuri a anunțat o companie fără precedent de „război economic și izolare” împotriva Iranului.

Anterior, luni, un înalt oficial de la Teheran a declarat pentru Reuters că Iranul va escalada tensiunile în Strâmtoarea Ormuz și dincolo de aceasta și va trece la ofensivă militară dacă Statele Unite nu revin în câteva săptămâni la aplicarea deplină a acordului de pace provizoriu semnat în luna iunie.

Respectivul acord, semnat pe 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului.

Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, președintele Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni în care acestea fuseseră oprite printr-un armistițiu ce a suspendat campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie.

Mai mult, Trump a spus atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat de asemenea reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, care a ripostat atacurilor americane prin noi lovituri asupra bazelor americane în țările aliate SUA în regiune și prin blocarea din nou a Strâmtorii Ormuz.

În prezent, Statele Unite nu mai desfășoară în mod sistematic atacuri aeriene asupra Iranului și par să mizeze mai degrabă pe o tactică de sufocare economică a acestei țări prin blocada navală.

Dar Iranul nu va aștepta la nesfârșit ridicarea acestei blocade și va trece la acțiune, stabilindu-și chiar și un termen limită pentru aceasta, nu mai mult de câteva săptămâni, a declarat pentru Reuters un responsabil iranian, neprecizat.

Sursa: AGERPRES