Germania. Annalena Baerbock a făcut aceste remarci duminică, pe fondul intenselor negocieri privind un sistem european comun de azil ce vizează limitarea numărului de migranţi primiţi în blocul comunitar.

Unele ţări au susţinut adăugarea unor reglementări de criză care să le permită mai multă flexibilitate, în cazul în care spre Europa s-ar îndrepta fluxuri deosebit de mari de migranţi, cum a fost în 2015.

„În locul unor proceduri ordonate, ampla libertate de acţiune asigurată de actuala propunere în cazul unei crize ar încuraja, de facto, orientarea unui mare număr de refugiaţi neînregistraţi către Germania”, a scris duminică Baerbock pe reţeaua X, fostă Twitter, adăugând că guvernul german nu poate aproba astfel de reglementări.

În funcţie de modul de aplicare a reglementărilor de criză la graniţele externe ale UE, aceste norme ar putea face ca ţările în care sosesc prima dată migranţii să permită unui mare număr dintre aceştia să călătorească mai departe, către Germania şi alte ţări din nordul prosper al Uniunii. În acelaşi timp, ele ar putea determina unele state membre să expulzeze mai mulţi migranţi către ţările de origine.

Guvernul german s-a opus anterior reglementărilor „de criză” în primul rând din cauza preocupărilor că standardele de asistenţă şi găzduire a solicitanţilor de azil ar putea coborî prea mult, notează dpa.

Şefa diplomaţiei germane a menţionat că lucrează cu colega de la Ministerul de Interne, Nancy Faeser, pentru a se asigura că „preocupările Germaniei sunt luate în considerare”, astfel ca sistemul european de azil „să poată funcţiona în eventualitatea unei crize, în loc să deschidă porţile haosului”.

Ea a făcut apel în acelaşi timp la adoptarea rapidă a Sistemului comun european de azil.

Miniştrii justiţiei şi de interne din UE se vor întâlni săptămâna aceasta la Bruxelles având pe loc de frunte pe agenda de discuţii problema migraţiei. Săptămâna trecută, Parlamentul European a anunţat o întrerupere temporară a negocierilor privind reforma politicii de azil, liderii PE explicând că statele membre nu şi-au formulat încă poziţia privind reglementările de criză. Aceste întârzieri ar putea deveni o chestiune politică explozivă în vederea alegerilor pentru PE din iunie 2024.

Sursa: AGERPRES