„Datorită contrastului sporit dintre lumină şi umbră observat, caracteristicile terenului accidentat sunt uşor de observat, inclusiv blocurile înalte care aruncă umbre, în timp ce crestele şi depresiunile luminoase şi întunecate se curbează pe suprafaţă”, se arată într-un comunicat al NASA.

„Groapa alungită din apropierea terminatorului ar putea fi un crater de impact degradat”.

Sonda spaţială a adunat, de asemenea, date despre interiorul lunii, unde se crede că există un ocean sărat.

„Este foarte devreme în acest proces, dar după toate indiciile, survolul lui Juno a fost un mare succes”, a declarat Scott Bolton, cercetător principal al Juno la Southwest Research Institute din San Antonio, într-un comunicat.

„Această primă imagine este doar o imagine a noilor ştiinţe remarcabile care vor fi obţinute de la întreaga suită de instrumente şi senzori ai lui Juno, care au achiziţionat date în timp ce am trecut pe deasupra scoarţei îngheţate a Lunii”.

Învelişul de gheaţă care alcătuieşte suprafaţa lunii are o grosime cuprinsă între 16 şi 24 de kilometri, iar oceanul pe care se află probabil deasupra este estimat a avea o adâncime cuprinsă între 64 şi 161 de kilometri, potrivit CNN.

Instrumentul Radiometru cu microunde al lui Juno va studia scoarţa de gheaţă pentru a determina mai multe despre temperatura şi compoziţia acesteia. Este pentru prima dată când vor fi colectate astfel de informaţii despre cochilia îngheţată a Europei.

Datele şi imaginile captate de Juno ar putea contribui la fundamentarea misiunii Europa Clipper a NASA, care va fi lansată în 2024 pentru a efectua o serie dedicată de 50 de survoluri în jurul lunii, după ce va ajunge în 2030. Europa Clipper ar putea ajuta oamenii de ştiinţă să determine dacă există un ocean interior şi dacă luna – una dintre multele care orbitează în jurul lui Jupiter – are potenţialul de a fi locuibilă pentru viaţă.

Clipper va trece în cele din urmă de la o altitudine de 2.735 de kilometri la doar 26 de kilometri deasupra suprafeţei lunii. În timp ce Juno s-a concentrat în mare parte pe studierea lui Jupiter, Clipper va fi dedicat observării Europei.

Această concepţie a artistului arată cum se pot forma creste duble pe suprafaţa lunii Europa, luna lui Jupiter, pe parcursul unor buzunare de apă de mică adâncime, care reîngheaţă în interiorul învelişului de gheaţă. Acest mecanism se bazează pe studiul unei caracteristici analoge de creastă dublă întâlnite pe calota de gheaţă din Groenlanda de pe Pământ.

Luna Europa, de pe Jupiter, ar putea avea un înveliş de gheaţă locuibil

„Europa este o lună joviană atât de intrigantă, încât este în centrul propriei sale viitoare misiuni NASA”, a declarat Bolton. „Suntem bucuroşi să furnizăm date care pot ajuta echipa Europa Clipper în planificarea misiunii, precum şi să ofere noi perspective ştiinţifice despre această lume îngheţată”.

Toate instrumentele lui Juno au colectat date în timpul survolului, inclusiv cele care ar putea măsura straturile superioare ale atmosferei lui Europa şi modul în care Europa interacţionează cu câmpul magnetic al lui Jupiter. Echipa speră să detecteze un penaj de apă care se ridică din fisurile din învelişul de gheaţă. Misiunile anterioare au observat coloane de vapori de apă care erup în spaţiu prin învelişul de gheaţă.

„Avem echipamentul potrivit pentru a face treaba, dar pentru a capta un penaj va fi nevoie de mult noroc”, a declarat Bolton.

„Trebuie să ne aflăm în locul potrivit la momentul potrivit, dar dacă vom fi atât de norocoşi, va fi cu siguranţă un home run”.

Juno se află în partea extinsă a misiunii sale, care ar urma să se încheie în 2021. Sonda spaţială se concentrează acum pe efectuarea de survoluri ale unora dintre lunile lui Jupiter. Nava spaţială a vizitat Ganymede în 2021 şi va face un zoom pe lângă Io în 2023 şi 2024. Misiunea sa este acum programată să se încheie în 2025.

Luna Europa are o dimensiune de aproximativ 90% din cea a Lunii Pământului, iar survolul lui Juno a fost cea mai apropiată apropiere de ea a unei nave spaţiale NASA de când misiunea Galileo a trecut pe lângă ea în 2000.

„Echipa ştiinţifică va compara setul complet de imagini obţinute de Juno cu imaginile din misiunile anterioare, căutând să vadă dacă caracteristicile suprafeţei Europei s-au schimbat în ultimele două decenii”, a declarat într-un comunicat Candy Hansen, un coinvestigator Juno care conduce planificarea pentru camera JunoCam la Planetary Science Institute din Tucson, Arizona.

SURSA: MEDIAFAX