Spania a mai deţinut, anterior, preşedinţia Uniunii de patru ori: în 1989, în 1995, în 2002 şi în 2010. Ultima preşedinţie spaniolă a Uniunii, cea din 2010, a fost marcată de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, precum şi de criza economică ce a afectat toate ţările Uniunii, mai informează site-ul https://spanish-presidency.consilium.europa.eu/.

În anterioara preşedinţie a Uniunii, Suedia s-a concentrat asupra unor obiective precum securitate, unitate, competitivitate, tranziţia verde şi energetică, valorile democratice şi statul de drept. A acordat prioritate continuării sprijinului economic şi militar pentru Ucraina, precum şi sprijinului pentru calea Ucrainei către UE sau reducerii riscurilor de volatilitate a preţurilor la energie şi reformei pieţei energiei, tranziţiei verzi şi respectării statului de drept, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Priorităţile actualei preşedinţii spaniole a Uniunii Europene

Priorităţile preşedinţiei spaniole au fost prezentate la 15 iunie 2023 de către preşedintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez. Astfel, cele patru priorităţi asumate de Spania de la 1 iulie sunt promovarea reindustrializării Europei, avans în tranziţia ecologică, consolidarea pilonului social şi consolidarea unităţii europene, conform aceleiași surse.

În ceea ce priveşte promovarea reindustrializării Europei, pentru a realiza acest obiectiv, preşedinţia spaniolă va promova, pe de o parte, acele dosare care favorizează dezvoltarea industriilor şi tehnologiilor strategice în Europa, extinderea şi diversificarea relaţiilor sale comerciale şi consolidarea lanţurilor sale de aprovizionare, acordând o atenţie deosebită Americii Latine şi UE-CELAC (The Community of Latin American and Caribbean States). Pe de altă parte, va propune o strategie cuprinzătoare, de perspectivă, pentru a asigura securitatea economică şi conducerea globală a UE până în 2030, oferind continuitate şi profunzime activităţii instituţiilor europene şi foii de parcurs convenite la Versailles de către cele 27 de state membre.

În ceea ce priveşte tranziţia ecologică, preşedinţia spaniolă va promova o reformă a pieţei de energie electrică, va susţine reducerea preţurilor la energie electrică şi îmbunătăţirea stabilităţii sistemului, va depune eforturi pentru accelerarea dosarelor legislative legate de „Fit for 55” etc.

Cu privire la obiectivul privind pilonul social, Spania urmăreşte promovarea unei justiţii sociale şi economice mai mari. Concret, preşedinţia spaniolă are în vedere o revizuire adecvată a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, precum şi extinderea drepturilor lucrătorilor în mai multe domenii şi pentru grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii, femeile supuse violenţei sau persoanele cu dizabilităţi.

Într-o lume a tensiunilor geopolitice în creştere, preşedinţia spaniolă arată că UE trebuie să rămână unită, iar statele membre trebuie să continue să facă progrese în materie de integrare, printr-o mai mare aprofundare a pieţei interne, prin finalizarea uniunii bancare şi a uniunii pieţelor de capital, prin consolidarea şi îmbunătăţirea instrumentelor comune precum fondurile NextGenerationEU.

Priorităţile trio-ului actual Spania-Belgia-Ungaria
Programul pe 18 luni al noului trio, care debutează la 1 iulie 2023, a fost aprobat în cadrul Consiliului Afaceri Generale al UE din 27 iunie 2023.

În baza experienţei dobândite în contextul Conferinţei privind viitorul Europei, trio-ul Spnia-Belgia-Ungaria îşi continuă eforturile de intensificare a dialogului cu cetăţenii UE, împreună cu celelalte instituţii ale UE, în limitele competenţelor lor.

Temele prioritare ale trio-ului format din Spania-Belgia-Ungaria sunt, potrivit site-ului https://data.consilium.europa.eu/:
* evaluarea, la jumătatea perioadei, a cadrului financiar multianual 2021-2027, precum şi contribuţia la finalizarea uniunii bancare şi la realizarea de progrese în direcţia unei veritabile uniuni a pieţelor de capital;
* contribuţia la revizuirea Codului vamal al Uniunii;
* continuarea lucrărilor privind transformarea digitală, asigurând ceea ce se numeşte incluziune digitală;
* continuarea lucrărilor privind reforma sistemului european comun de azil şi a pactului privind migraţia şi azilul;
* punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE şi depunerea de eforturi în direcţia consolidării autonomiei strategice în domeniul tehnologiilor digitale;
* punerea în aplicare a pachetului „Fit for 55”;
* monitorizarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) reformate şi conceperea noii PAC post-2027;
* coordonarea sprijinului financiar pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei;
* contribuţia la modelarea comunităţii politice europene ca forum de dialog politic paneuropean la nivel înalt între statele membre ale UE şi vecinii lor cei mai apropiaţi pe tema stabilităţii şi securităţii europene, a securităţii energetice şi a rezilienţei.

***
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni.

Sistemul de conducere rotativă a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona, în 2009. Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pentru o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni, conform site-ului www.consilium.europa.eu.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

În ceea ce priveşte planificarea şi conducerea reuniunilor, preşedinţia conduce întâlnirile formale din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia Consiliului Afaceri Externe), se asigură că discuţiile se desfăşoară în acord cu Regulamentul de procedură şi metodele de lucru ale Consiliului şi organizează, de asemenea, şi reuniuni informale la Bruxelles şi în ţara care asigură preşedinţia prin rotaţie.

Cu privire la rolul său de reprezentare, preşedinţia UE reprezintă Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE, în special cu Comisia şi cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obţinerea unui acord privind dosarele legislative prin aşa-numitele triloguri sau prin reuniuni de negociere informală şi prin reuniuni ale Comitetului de conciliere.

Din punct de vedere statistic, legislaţia luată în considerare în timpul unei preşedinţii depinde de iniţiativele Agendei Strategice a UE. De asemenea, circa 500-700 de propuneri legislative sunt luate în discuţie în fiecare perioadă de şase luni, scrie site-ul www.gov.si.

Sursa: AGERPRES