Lansarea de testare, care a avut loc în cursul nopţii la Huelva, vine după ce două încercări anterioare care au fost anulate.

Racheta Miura-1, denumită după o rasă de tauri de luptă, are o înălţime echivalentă cu cea a unei clădiri cu trei etaje şi poate suporta o încărcătură de 100 de kilograme.

În cadrul lansării-test, racheta a transportat o încărcătură utilă, a precizat compania.

O înregistrare video transmisă de la centrul de control al misiunii îi prezintă pe ingineri aplaudând şi felicitându-se reciproc în timp ce racheta se ridica pe cerul nopţii.

“Am rămas fără voce după atâtea strigăte”, a declarat triumfător Raul Torres, directorul executiv al PLD Space, la scurt timp după lansare.

El a declarat că toate sistemele rachetei funcţionau “perfect”, adăugând că acum compania se va concentra pe triplarea forţei de muncă. “Acesta este abia începutul”, a spus Torres.

Prim-ministrul interimar al Spaniei, Pedro Sanchez, a postat pe reţelele sociale că “lansarea Miura 1, prima rachetă cu tehnologie 100% spaniolă, a fost un succes”. Reuşita reprezintă “o piatră de hotar care poziţionează (domeniul) cercetării şi dezvoltării din Spania în fruntea transportului spaţial”, a precizat el.

Zborul a durat 306 secunde. Înălţimea maximă atinsă, de 46 de kilometri, a reprezentant doar jumătate din altitudinea la care sperau să ajungă conducătorii misiunii, potrivit space.com.

Lansatorul parţial reutilizabil a aterizat în Oceanul Atlantic, iar compania îl vor recupera mai târziu sâmbătă, se precizează într-un comunicat.

O primă tentativă de lansare a rachetei Miura-1, în luna mai, a fost abandonată din cauza vântului de la altitudini înalte. O a doua tentativă, în luna iunie, a eşuat după ce cablurile ombilicale din zona sistemelor de avionică nu s-au eliberat toate la timp, ceea ce a oprit decolarea şi a dus la eliberarea de fum şi flăcări din rachetă.

Înaintea evenimentului de sâmbătă, spaţiul aerian, regiuni maritime şi şosele au fost închise în jurul zonei de lansare, de înaltă securitate.

Încercările Europei de a dezvolta capacităţi pentru trimiterea în spaţiu a sateliţilor de dimensiuni mici sunt în centrul atenţiei după ce, în ianuarie, lansarea unei rachete orbitale de către Virgin Orbit din Marea Britanie s-a soldat cu un eşec. Acel sistem a implicat lansarea lansatorului de pe un Boeing 747 transformat.

Printre concurenţii aliniaţi în cursa pentru lansarea rachetelor cu sarcini utile de dimensiuni mici se numără companii din Scoţia, Suedia şi Germania.

Lansarea rachetei Miura-1 a fost prima din cele două misiuni suborbitale programate. Analiştii susţin, însă, că cel mai important test va fi dezvoltarea serviciilor orbitale pe racheta mai mare, Miura-5, planificată pentru 2025.

Lansarea rachetei de dimensiuni mai mici a avut loc pe fondul recentelor perturbări ale activităţilor spaţiale din Europa.

În iulie, ultima lansare a celei mai mari rachete europene, Ariane 5, a avut loc la portul spaţial european din Kourou, în Guyana Franceză.

Până de curând, pentru misiunile cu încărcături grele, Europa a depins de Ariane 5 şi de capacitatea acesteia de a transporta peste 11 tone, dar şi de lansatorul Soiuz al Rusiei, pentru încărcături medii, şi de Vega (Italia), lansată de asemenea de la Kourou, pentru încărcături mici.

După încheierea programului Ariane 5, Europa nu mai are acces autonom la spaţiu până la lansarea succesorului acestui lansator, Ariane 6.

Rusia a întrerupt accesul la Soiuz ca răspuns la sancţiunile europene asociate invaziei din Ucraina, versiunea îmbunătăţită a Vega-C este ţinută la sol din motive tehnice, iar lansarea Ariane 6 este amânată până anul viitor.

Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a declarat săptămâna trecută că Vega-C nu va fi operaţională până în al patrulea trimestru al anului 2024, în urma unei misiuni eşuate, în decembrie anul trecut.

Sursa: AGERPRES