Ţările care au participat la această achiziţie comună vor putea comanda până la 146 de milioane de doze de vaccinuri ARN mesager pe parcursul a patru ani, în funcţie de nevoi, fără o cantitate minimă stabilită.

Potrivit Comisiei, acest contract „garantează securitatea aprovizionării şi îmbunătăţeşte pregătirea ţărilor participante în faţa crizelor sanitare, aşa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei”.

Bruxellesul a atribuit acest contract comun pentru 17 state: 15 din Uniunea Europeană (Belgia, Cipru, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Polonia, Spania, Slovenia, Suedia) şi două ţări nemembre, Macedonia de Nord şi Norvegia.

În centrul crizei provocate de COVID, Comisia a făcut achiziţii grupate de vaccinuri în cantităţi mari în 2020 şi 2021.

Însă la acea vreme au fost depuse plângeri pentru lipsa de transparenţă în atribuirea acestor contracte.

În paralel cu diverse căi de atac în faţa instanţelor UE, Parchetul European, responsabil cu combaterea fraudei din fondurile UE, a deschis o anchetă în octombrie 2022. Investigaţiile continuă.

Cu un an mai devreme, a izbucnit o controversă aprinsă după ce New York Times a dezvăluit un schimb de SMS-uri între preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi CEO-ul Pfizer, Albert Bourla.

În faţa refuzului serviciilor de presă ale Comisiei la solicitările unui jurnalist care a cerut să afle conţinutul acestor mesaje, Ombudsmanul Uniunii Europene a criticat dur executivul de la Bruxelles.

Justiţia belgiană tocmai a declarat inadmisibile plângerile împotriva Ursulei von der Leyen pentru schimburile de SMS-uri cu Pfizer, considerând că reclamantul, lobbyistul belgian Frederic Baldan, nu a reuşit să dovedească prejudiciul personal suferit.

Sursa: AGERPRES