Potrivit ministrului ungar de externe Peter Szijjarto, Consiliul Europei a confirmat că “o adevărată vânătoare de oameni” se desfăşoară pe străzile Ucrainei, iar raportul acestei instituţii privind drepturile omului afirmă că aceia care se sustrag mobilizării sunt “uneori bătuţi şi torturaţi”.

Referindu-se la imagini video publicate în ultimele luni, el a mai spus că este “îngrozitor” modul în care ofiţerii recrutori ucraineni tratează oamenii “şi este de asemenea îngrozitor cum liderii europeni se prefac că nu văd această situaţie intolerabilă”.

“Solicităm ca trei persoane din Ministerul ucrainean al Apărării şi din leadership-ul militar care sunt responsabili pentru mobilizarea forţată să fie traşi la răspundere”, a menţionat ministrul ungar, cerând sancţiuni europene împotriva acestora după ce un etnic ungar din regiunea ucraineană Transcarpatia, Jozsef Sebestyen, a fost ucis în timp ce se împotrivea mobilizării.

Aceeaşi solicitare a fost formulată mai devreme de însuşi premierul ungar Viktor Orban. “Întregul Bazin Carpatic a văzut şi a fost zguduit de imaginile ce dovedesc că compatriotul nostru, Jozsef Sebestyen, a fost ucis în bătaie de indivizi care s-au prezentat drept ofiţeri recrutori în timpul mobilizării forţate”, a transmis Orban într-un mesaj video pe Facebook.

“Guvernul ungar a iniţiat astăzi la Bruxelles plasarea imediată a militarilor ucraineni responsabili pentru moartea lui Jozsef Sebestyen pe lista de sancţiuni a UE pentru drepturile omului”, a indicat premierul ungar, care consideră că “a sosit momentul ca Bruxelles-ul să apere mai degrabă poporul ungar şi ungurii din Transcarpatia decât autorităţile ucrainene”.

Kievul şi Budapesta au relaţii tensionate din cauza refuzului premierului Orban de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia şi a situaţiei celor circa 150.000 de etnici maghiari din Transcarpatia, ale căror drepturi sunt încălcate, potrivit guvernului ungar, care a mai afirmat că etnici maghiari din Ucraina ce au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front.

În iunie 2022, Rusia a transferat către Ungaria 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, această înţelegere a Budapestei cu Moscova provocând iritarea Kievului.

Războiul lansat de Rusia în februarie 2022 prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de înlocuit.

Preşedintele rus Vladimir Putin a dispus în septembrie acelaşi an mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, dar nu a mai decretat de atunci nicio nouă mobilizare, întrucât aceea a provocat exodul a sute de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara de teama că ar putea fi trimişi pe front. El susţine că numărul celor care se oferă voluntari şi încheie contracte cu Ministerul rus al Apărării ar fi suficient pentru susţinerea efectivelor armatei ruse.

În Ucraina primele luni ale invaziei ruse au fost marcate de un elan patriotic, numeroşi voluntari venind atunci în rândurile armatei ucrainene, dar apoi Kievul s-a văzut nevoit să se bazeze pe mobilizarea obligatorie, care a condus la numeroase tentative de fugă din ţară, la coruperea responsabililor şi la acţiuni de recrutare forţată în care ofiţerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.

Sursa: AGERPRES