Bruxelles. „O dezbatere bună astăzi cu liderii europeni despre susţinerea noastră pentru Ucraina, securitatea sa şi reconstrucţia ţării. În cele din urmă, prosperitatea unui stat ucrainean liber se sprijină pe apartenenţa la UE. Aceasta este, de asemenea, ea în sine o garanţie de securitate cheie”, a scris Ursula von der Leyen pe social media.

Ea a adăugat că de pe urma aderării la UE „beneficiază nu doar ţările care se alătură” blocului comunitar, ci „întreaga Europă, aşa cum arată valurile succesive de extindere”.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat în septembrie că Rusia nu s-a opus niciodată aderării Ucrainei la UE, dar consideră inacceptabilă intrarea acestei ţări în NATO. În schimb, premierul ungar, Viktor Orban, se opune intrării Ucrainei în UE, din mai multe motive care privesc situaţia drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia, prejudiciile pe care le-ar suferi economia ungară şi blocarea majorităţii fondurilor europene pentru Ungaria de către Comisia Europeană, care contestă politica suveranistă a lui Orban şi îl acuză de încălcarea statului de drept.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat marţi mai devreme că o nouă întâlnire cu liderii statelor care sprijină ţara sa în războiul cu Rusia, reuniţi în aşa-numita „Coaliţie de Voinţă”, va avea loc săptămâna viitoare în Franţa, în urma negocierilor pe care el le-a avut duminică în SUA cu preşedintele american, Donald Trump, asupra unui plan de pace menit să încheie acest război.

Un prim plan de pace, în 28 de puncte, a fost propus luna trecută de Trump, dar a fost primit negativ de Ucraina şi de susţinătorii săi europeni, pe care Rusia îi acuză că fac totul pentru a submina eforturile de pace ale preşedintelui american. Documentul iniţial propus de acesta din urmă prelua o serie de revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea către aceasta a întregului Donbas, plus alte puncte care au nemulţumit Kievul şi europenii, cum ar fi distribuţia dezechilibrată în detrimentul acestora (în raport cu SUA) a contribuţiilor şi beneficiilor legate de reconstrucţia postbelică a Ucrainei.

În urma obiecţiilor Ucrainei şi ale aliaţilor săi europeni, care au formulat o serie de contrapropuneri, planul iniţial a fost revizuit succesiv, în paralel cu discuţii între Washington şi Moscova, care consideră inacceptabile unele puncte, dar vede în altele o bază pentru discuţii, Zelenski a venit duminică la întâlnirea cu Trump desfăşurată la Mar-a-Lago cu o nouă contrapropunere, în 20 de puncte.

Trump a declarat, după discuţiile avute cu Zelenski, că sunt probabil foarte aproape de un acord pentru încheierea războiului, dar rămân de soluţionat chestiuni spinoase, în special controlul asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de Rusia, şi controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, formată din provinciile Doneţk şi Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Doneţk şi aproape complet regiunea Lugansk.

Rusia cere Ucrainei să-şi retragă trupele din Donbas, în timp ce Kievul doreşte ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a propus o zonă economică liberă dacă Ucraina îşi retrage unităţile din partea Donbasului pe care o controlează.

Pe de altă parte, Zelenski cere garanţii de securitate occidentale similare cu cele oferite de NATO şi ca un acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina, despre care susţine că necesită o pregătire de cel puţin 60 de zile, concomitent cu un armistiţiu, în timp ce Rusia respinge orice armistiţiu, considerând că astfel Kievul ar urmări să obţină un respiro pentru a-şi reface forţele armate.

De asemenea, Zelenski şi aliaţii săi europeni cer în continuare trimiterea de trupe europene în Ucraina în cadrul unor garanţii de securitate postbelice, deşi Rusia a afirmat în mod repetat că o asemenea desfăşurare este pentru ea inacceptabilă.

Înainte şi după întâlnirea de duminică cu Zelenski, preşedintele Trump a avut, de asemenea, convorbiri cu Putin. Trump a descris drept foarte bună şi foarte productivă ultima discuţie cu liderul de la Kremlin, deşi acesta din urmă a ameninţat că îşi va înăspri poziţia de negociere după ce a acuzat Kievul că a încercat să lovească cu drone una dintre reşedinţele sale, o acuzaţie pe care Ucraina a dezminţit-o ca nefondată, subliniind că Moscova nu a prezentat nicio dovadă.

Sursa: AGERPRES