Ucraina. Datele acestei vizite nu au fost anunţate, dar potrivit RBC-Ucraina preşedintele ucrainean va susţine pe 25 septembrie un discurs în faţa Adunării Generale a ONU, la o zi după ce şi Biden îşi va susţine discursul în ziua inaugurală a sesiunii acestei adunări.

Nu au fost anunţate public nici detalii ale „planului de victorie” gândit de Zelenski şi pe care acesta îl va prezenta, de asemenea, celor doi posibili succesori ai lui Biden, democrata Kamala Harris şi republicanul Donald Trump. Planul ar consta într-un „set de soluţii interconectate care vor oferi Ucrainei suficientă putere, suficiente lucruri pentru a aduce acest război pe calea păcii”, a spus Zelenski, care şi-a denumit iniţiativa ca planul „4+1”.

Astfel, primul punct are în vedere stabilirea rolului Ucrainei în arhitectura de securitate globală, al doilea este un pachet de măsuri care vor căuta să forţeze Rusia să încheie războiul prin negocieri, al treilea reprezintă componenta de sprijin economic pentru Ucraina, iar punctul suplimentar priveşte perioada postbelică.

Zelenski doreşte să-şi susţină acest plan cu argumentul a ceea ce consideră a fi succesul ofensivei lansate de armata sa pe 6 august în provincia rusă de graniţă Kursk. Trupele ucrainene au pătruns acolo câteva zeci de kilometri în interiorul teritoriului rus şi au ocupat circa o sută de localităţi. Armata rusă a trimis între timp întăriri şi a stabilizat acest nou front, unde a lansat săptămâna trecută o contraofensivă în care susţine că a recuperat până luni 12 localităţi.

Lipsa detaliilor despre conţinutul acestui „plan de victorie” a alimentat speculaţiile. De pildă, cotidianul german Bild a scris că planul ar cuprinde şi posibilitatea îngheţării conflictului, idee între timp dezminţită ferm de Kiev. Propunerile pe care Zelenski le va prezenta Statelor Unite „în mod categoric vor consolida, nu vor slăbi Ucraina şi combatanţii” săi, a reacţionat un purtător de cuvânt al MAE ucrainean după relatarea din Bild.

Dar cererea de a fi ridicate restricţiile asupra folosirii de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acţiune pentru lovituri asupra unor ţinte în interiorul Rusiei, ca soluţie tactică în încercarea de a opri înaintarea armatei ruse pe frontul din estul Ucrainei, pare să fie însă o componentă a planului, Zelenski insistând constant în ultima vreme asupra acestei cereri. Preşedintele ucrainean doreşte în special lovirea aerodromurilor ruse de unde operează avioanele care lansează bombele ghidate cu planare, o armă cu mare putere distructivă folosită de armata rusă împotriva poziţiilor ucrainene pe frontul din interiorul Ucrainei.

Cererea lui Zelenski a fost discutată vineri la Casa Albă de preşedintele american, Joe Biden, şi premierul britanic, Keir Starmer, fără a fi anunţată public o decizie.

Anterior, preşedintele rus, Vladimir Putin, avertizase că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a ţărilor NATO în conflictul din Ucraina. El a sesizat faptul că în această chestiune nu este vorba despre autorizarea Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acţiune, Putin afirmând că armata ucraineană nu are capacitatea tehnică de a folosi singură aceste rachete ce pot fi lansate asupra teritoriului rus numai pe baza datelor transmise de sateliţii americani sau europeni şi pot fi programate către ţintă numai cu ajutorul militarilor din ţările care furnizează aceste sisteme.

După ce va discuta cu Biden şi cu cei doi posibili succesori ai acestuia la Casa Albă, preşedintele ucrainean va participa la Adunarea Generală a ONU, unde va căuta să obţină cât mai mult sprijin din partea ţărilor Sudului Global pentru un al doilea „summit pentru pace”, adică o nouă reuniune în continuarea celei căreia Ucraina i-a dat acest nume şi s-a desfăşurat la jumătatea lunii iunie în Elveţia. Participanţii au abordat condiţiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferinţă, dar, potrivit lui Zelenski, ar putea fi invitată la următoarea. El doreşte în special ca puteri apropiate Moscovei, precum China şi India, să exercite presiuni asupra acesteia pentru a încheia războiul în termeni acceptabili Kievului.

Rusia a reacţionat sceptic faţă de o invitaţie la o astfel de reuniune în continuarea celei desfăşurate în iunie, afirmând că o conferinţă de pace trebuie să însemne discuţii directe între cele două părţi, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internaţional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.

Sursa: AGERPRES