Candidaturile sunt, începând de joi, definitive, după ce au fost parcurse toate etapele şi termenele prevăzute de calendarul alegerilor, astfel că cele 11 nume se vor regăsi pe buletinul de vot.

Alegătorii vor avea de ales, pe 4 mai, dintre următorii candidaţi:

• Nicuşor Dan (independent)
• Crin Antonescu (Alianţa România Înainte)
• Victor Ponta (independent)
• Elena Lasconi (USR)
• George Simion (AUR)
• Lavinia Şandru (PUSL)
• Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
• John-Ion Banu-Muscel (independent)
• Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)
• Daniel Funeriu (independent)
• Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)

O situaţie aparte a reprezentat-o cazul preşedintei Partidului Oamenilor Tineri, Anamaria Gavrilă, care a primit undă verde de la BEC şi CCR să candideze, însă a decis miercuri seară să se retragă din competiţie, în favoarea liderului AUR, George Simion, care rămâne candidatul suveraniştilor. Cei doi îşi depuseseră candidatura după ieşirea din cursă a lui Călin Georgescu. „Pentru a dărui mişcării suveraniste, susţinută de români, cele mai multe şanse, am ales să mă retrag din această cursă. Eu am făcut tot ce a depins de mine în această luptă şi am încredere în decizia care a fost luată. (…) Noi, cei de la POT, am asigurat certitudinea de a avea o a doua candidatură care să treacă prin filtrul CCR şi BEC. Dragi români, această misiune este despre noi toţi şi despre libertatea noastră”, a scris ea pe Facebook.

Totodată, în cazul a doi dintre candidaţii care se găsesc pe lista finală – Sebastian-Constantin Popescu, propus de Partidul Noua Românie, şi al lui John-Ion Banu-Muscel (independent) – Biroul Electoral Central a sesizat organele de urmărire penală în vederea stabilirii autenticităţii listelor de susţinători care au însoţit candidaturile.

Cinci candidaţi – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheş, Silviu Predoiu şi Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală şi la scrutinul prezidenţial de anul trecut, şefa USR reuşind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituţională.

***

Printre candidaturile respinse de BEC pentru scrutinul din luna mai se numără cea a lui Călin Georgescu şi a preşedintei SOS România, Diana Şoşoacă.

Referitor la Călin Georgescu, Biroul Electoral Central a motivat, în hotărârea din 9 martie, că a ţinut cont de aspectele fundamentale „deja tranşate” de Curtea Constituţională în luarea deciziei de respingere a înregistrării candidaturii acestuia.

„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia”, se afirma în decizia BEC.

Tot la o decizie a CCR a făcut trimitere BEC şi în motivarea respingerii candidaturii Dianei Şoşoacă, aceasta nereuşind nici anul trecut să intre în cursa prezidenţială. „Atât timp cât instanţa de contencios constituţional a statuat deja prin Hotărârea 2/2024, raportat la acest ciclu electoral, cu privire la atitudinile, conduitele, luările de poziţie ale acestui candidat, constatând că sunt contrare principiilor şi valorilor constituţionale, Biroului Electoral Central îi revine obligaţia de a da eficienţă aspectelor reţinute de Curtea Constituţională”, arăta BEC.

Deciziile BEC în cazul celor doi au fost contestate la CCR, însă Curtea nu le-a dat câştig de cauză.

Ieşirea din cursă a lui Călin Georgescu a determinat depunerea candidaturilor de către George Simion (AUR) şi Anamaria Gavrilă (POT), susţinători ai acestuia, candidaturi atacate şi ele la CCR, însă cei doi au rămas în competiţia electorală. Ulterior, Anamaria Gavrilă şi-a anunţat retragerea din lupta pentru Cotroceni.

***

BEC a mai respins candidaturile depuse de alte 11 persoane, principala cauză fiind lipsa numărului minim de semnături de susţinere.

Printre acestea s-a numărat şi rectorul SNSPA, Remus Pricopie, care şi-a depus candidatura ca independent, însă a recunoscut că nu are listă de semnături, deoarece „în nicio ţară membră a Uniunii Europene nu sunt solicitate atât de multe semnături de susţinere precum în România. De exemplu, în Bulgaria un candidat independent se poate înscrie cu doar 2.500 de semnături. În Austria este nevoie de 6.000 de semnături pentru a fi înscris în cursa prezidenţială. În plus, întreaga dezbatere din ultimele zile privind modalităţile potenţial oneroase de a strânge 200.000 de semnături de susţinere dovedeşte că nu este o cerinţă democratică. De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că, inclusiv la alegerile prezidenţiale de anul trecut, au fost mai mulţi candidaţi care nu au obţinut nici măcar o zecime de voturi din numărul de semnături depuse la înscriere. Atunci, care mai este rostul acestor semnături de susţinere, ce dovedesc ele? În aceste condiţii, consider că prevederea din legea electorală de a avea o listă de 200.000 de susţinători, impusă acum două decenii, nu este în conformitate cu spiritul Constituţiei României”, spunea Pricopie într-o postare pe Facebook.

Au mai fost respinse candidaturile depuse de: Petru Mîndru (independent), Maria Marcu (independent), Ion Popa (independent), Matei Vanea (independent), Paul Ispas (independent), Constantin Vieriu (independent), Oana Creţu (Partidul Social Democrat Unit), Gelu Drăgan (independent), Constantin Titian Filip (independent), Gicu-Romeo Tiţă (independent).

În cazul lui Petru Mîndru şi al Mariei Marcu, BEC a fost nevoit să le respingă de mai multe ori candidatura, aceştia depunând de trei, respectiv patru ori dosarul, dar fără respectarea condiţiilor impuse de lege.

***

În 48 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor – 22 martie – se va stabili ordinea de înscriere pe buletinul de vot.

Pe 4 aprilie începe campania electorală şi se încheie pe 3 mai, la ora 7:00.

Sursa: AGERPRES