Un eveniment de referință pentru societatea românească, din perspectiva statutului României de aliat NATO și a semnificațiilor asociate acestui moment, Ziua NATO reprezintă o sărbătoare publică dedicată democrației și spiritului european și euro-atlantic. Aceasta este marcată printr-o serie de manifestări organizate în toate localitățile unde sunt unități militare, în țările în care România are acreditați atașați ai apărării și în bazele militare din teatrele de operații unde sunt dislocați militari români. Statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele, marile unități și unitățile militare de pe întreg teritoriul țării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porților Deschise, activități cultural-artistice și sportive, simpozioane și expoziții.

În aprilie 1999, la summitul de la Washington, NATO și-a reafirmat angajamentul de a invita state din centrul și estul Europei să adere la organizație. Alianța a prezentat documentul intitulat „Membership Action Plan”, mecanism de pregătire și evaluare individuală a țărilor candidate.

După atentatele teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001, Parlamentul României a hotărât participarea statului român ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv militare. De asemenea, România a oferit Alianței Nord-Atlantice acces la spațiul său aerian, maritim și terestru.

La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a adoptat Rezoluția 486 privind securitatea transatlantică și extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianței, la summitul din capitala Cehiei, cu șapte state din Centrul și Sud-Estul Europei.

Eforturile comune ale factorilor decizionali din România, de îndeplinire a obiectivelor Planului Național de Aderare la NATO și demersurile diplomației române au contribuit la adoptarea deciziei din noiembrie 2002, de la Praga, a liderilor statelor membre de extindere a organizației. Oficiali ai Alianței au punctat eforturile României în spectrul asigurării stabilității și securității Balcanilor, în misiuni desfășurate sub egida Alianței.

Summitul NATO de la Praga, desfășurat la 21-22 noiembrie 2002, a reprezentat unul din momentele cele mai importante, în evoluția organizației și cel mai amplu val de extindere, prin invitarea a șapte state să adere: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.

Participarea Armatei Române la operațiuni de menținerea păcii și de stabilizare în zone de conflict din Balcani și Afganistan, precum și angajamentul ferm de participare în coaliția împotriva terorismului au constituit argumente semnificative pentru invitarea României să adere la NATO.

La 1 martie 2004, președintele României, Ion Iliescu, a promulgat Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeași dată, secretarul general al NATO, Jakob de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, scrisoarea prin care transmitea Guvernului României, în numele Părților la Tratat, invitația de aderare a statului român la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. La 3 martie 2004, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, document semnat de președintele Ion Iliescu și depus la depozitarul Tratatului, respectiv Guvernul Statelor Unite ale Americii. După depunerea instrumentului de aderare, România a devenit membru cu drepturi depline la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Summitul NATO, desfășurat la București în perioada 2-4 aprilie 2008, a fost cel mai important eveniment de politică externă organizat de România după 1990. Extinderea Alianței Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a reuniunii de la București, prin prisma temelor abordate în cadrul Consiliului Nord-Atlantic. Una dintre temele delicate supuse dezbaterii a vizat diferendul dintre Grecia și Macedonia privind numele oficial al statului macedonean. Delegația greacă s-a opus aderării statului macedonean la Alianță, rămânând totuși ca invitația să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei. Croația și Albania au aderat la NATO la 1 aprilie 2009. Muntenegru a devenit membru al Alianței la 5 iunie 2017, iar Macedonia de Nord la 27 martie 2020.

În 2024, pentru marcarea împlinirii a 75 de ani de la înființarea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și a celor 20 de ani de la aderarea României la organizație, Ministerul Apărării Naționale a organizat o serie de evenimente: ceremonii militare de înălțare a drapelelor României și ale organizației nord-atlantice, în marile garnizoane din București și din țară; crosul „RUNAWAY RUN 24”, desfășurat la Baza Aeriană 86 de la Borcea; evenimentul „ROMÂNIA-NATO, 20 de ani”, la Palatul Cercului Militar Național din București, cu participarea unor personalități politice și militare din țară și din state membre ale NATO, potrivit https://www.defense.ro.

NATO reunește în prezent 32 de state membre, după aderarea recentă a Finlandei (4 aprilie 2023) și a Suediei (7 martie 2024) la organizație, potrivit www.nato.int.

Sursa: AGERPRES