„Nu este încă clar dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate. În timp ce adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigațiile sunt în desfășurare pentru agentul cauzal”, a spus OMS „În timp ce adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigațiile sunt în desfășurare pentru agentul cauzal”, a declarat OMS, într-un comunicat de presă.

Potrivit Tion.ro, multe cazuri au raportat simptome gastrointestinale, cum ar fi dureri abdominale, diaree și vărsături „precedate de prezentare cu hepatită acută severă”, precum și niveluri crescute de enzime hepatice sau alanină aminotransaminaze și icter.

Majoritatea cazurilor raportate nu a prezentat febră. Virușii obișnuiți care provoacă hepatită virală acută (cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D și E) nu au fost detectați în niciunul dintre aceste cazuri.

Cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută au fost raportate în 11 țări din Regiunea Europeană a OMS și o țară din Regiunea OMS a Americilor, până pe 21 aprilie 2022.

Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (< 5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1).

Hepatita este o inflamație a ficatului, un organ vital care procesează nutrienții, filtrează sângele și ajută la combaterea infecțiilor. Când ficatul este inflamat sau deteriorat, funcția acestuia poate fi afectată.

Cel mai adesea, hepatita este cauzată de un virus, iar adenovirusurile reprezintă un tip comun de virus răspândit de la persoană la persoană, care poate provoca o serie de boli ușoare până la mai severe. Dar acești viruși sunt doar rar raportați ca fiind o cauză a hepatitei severe la persoanele sănătoase.

OMS a mai spus că investigația asupra cauzei trebuie să se concentreze pe factori precum „susceptibilitatea crescută în rândul copiilor mici ca urmare a unui nivel mai scăzut a circulației adenovirusului în timpul pandemiei de COVID-19, potențiala apariție a unui nou adenovirus, precum și o infectare simultană cu SARS-CoV -2”.