„În data de 21 decembrie, mandatul de cinci ani al ex-preşedintelui României, numit Klaus Werner Iohannis, a expirat. Întrucât procesul electoral privind alegerea unui nou preşedinte al României a fost anulat prin hotărârea nr. 32/2024 a Curţii Constituţionale a României, este evident că nu sunt întrunite condiţiile articolului 83 alin. 2 din Constituţie pentru ca sus-numitul să rămână în funcţie. De asemenea, nu sunt întrunite nici condiţiile art. 83, alin. 3 din Constituţie, pentru ca sus-numitului să i se poată prelungi mandatul de preşedinte, întrucât nu există nici stare de catastrofă sau război, nici lege organică a Parlamentului României pentru prelungirea mandatului de preşedinte”, se arată într-un comunicat al AUR transmis, luni, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, Iohannis este în imposibilitate definitivă de a exercita atribuţii de preşedinte al României.

„Posibilitatea ca CCR să constate vacantarea funcţiei de preşedinte al României rezultă din articolul 146, litera F din Constituţie, care dă în componenţa CCR atribuţia de a veghea la alegerea preşedintelui, cât şi din dispoziţiile articolului 142, alin. 1 din Constituţie, din care rezultă că CCR este garantul supremaţiei Constituţiei. Or, supremaţia Constituţiei înseamnă aplicarea prioritară a dispoziţiilor articolului 1, alin. 3 din Constituţie, din care rezultă că România este un stat de drept, democratic şi social, iau nu un fief al unui dictator în devenire”, se arată în sesizarea depusă la Curtea Constituţională de preşedintele AUR, George Simion, şi avocatul Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.

A doua sesizare vizează reanalizarea şi revalidarea alegerilor prezidenţiale din data de 24 noiembrie, reprezentând turul I, şi organizarea turului II al alegerilor prezidenţiale până pe 31 decembrie 2024.

„CCR a dispus anularea întregului proces electoral şi reluarea acestuia, fără a preciza un termen maximal în care aceste alegeri să fie reluate. Pentru a dispune această măsură, CCR a considerat că există indicii şi suspiciuni că alegerile ar fi fost influenţate prin ingerinţa unui actor statal şi prin manipularea prin intermediul unei reţele de socializare. Baza factuală a hotărârii s-a constituit exclusiv din note informative ale serviciilor secrete, note pe care CSAT le declasificase cu doar două zile anterioare hotărârii nr. 32/2024. Probe ale ingerinţei actorului statal şi ale manipulării electoratului prin reţele de socializare nu au existat”, arată sursa citată.

Comunicatul mai arată că notele informative de la serviciile secrete nu au natură juridică de probe în procesul civil, penal sau electoral, iar ingerinţa serviciilor secrete în procesele judiciare este inadmisibilă, aşa cum rezultă, de altfel, şi din jurisprudenţa relativ recentă a CCR.

„În data de 20 decembrie 2024 au apărut în spaţiul public documente şi informaţii oficiale, emise chiar de Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, din care rezultă că reţeaua de socializare Tik-Tok care, în înţelesul hotărârii nr. 32/2024 a CCR de anulare a întregului proces electoral, ar fi fost instrumentul manipulării şi al ingerinţei actorului statal în alegeri, a fost plătită de Partidul Naţional Liberal. Aşadar, actorul statal este, de fapt, un actor politic intern”, se arată în documentele depuse la CCR.

Sursa: AGERPRES