ARAD. 1.500 de lei pentru educație timpurie. Banii ar fi trebuit să fie plătiți de angajator direct grădinițelor sau creșelor și ar fi fost scăzuți din impozitul pe venit datorat de societate. Un sprijin de care unii dintre părinții arădeni beneficiază deja, fiind un sprijin neașteptat din partea Fiscului. „Minunea” banilor pentru educație a durat doar două luni, Ministerul Finanțelor venind acum cu propunerea de a renunța la această formă de sprijin, ea fiind adoptată fără a avea și o finanțarea cuprinsă în buget, dar și cu o sumedenie de neclarități.

O măsură insuficientă

„În practică, așa cum au semnalat atât contribuabilii interesați/organizațiile profesionale interesate de accesarea facilității fiscale privind educația timpurie, cât și organele fiscale, și chiar parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor. Nu sunt definite categoriile de unități eligibile care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, în condițiile existenței unei multitudini de categorii furnizori de educație timpurie (ex.: unități alternative de învățământ: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridică (ex.: asociații, fundații, societăți). Nu sunt precizate categoriile de cheltuieli eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, în condițiile în care în practică există o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educație timpurie”, precizează Ministerul Finanțelor.

În continuare, se arată că „nu este prevăzută modalitatea de suportare/decontare de către angajator a cheltuielilor cu educația timpurie și nici documentele justificative corespunzătoare și nu este specificată modalitatea de fracționare a plafonului de 1.500 lei/copil între angajatorii părinților şi/sau între angajatorii aceluiași părinte”.

Caracter discriminatoriu?

O altă problemă identificată ar fi caracterul discriminatoriu „prin raportare la diferite categorii de angajați care au alți angajatori decât persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit, cum sunt: plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, plătitorii de impozit specific unor activități sau instituțiile publice, precum și în cazul angajatorilor care obțin venituri din activități independente, cum ar fi: profesii liberale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale”.

Fără surse de finanțare

O altă mare problemă este și faptul că Legea nr.239/2020 „a fost adoptată fără a fi precizate sursele de finanțare pentru măsurile fiscale instituite și fără a prezenta niciun fel de estimări asupra impactului bugetar la momentul adoptării”.

Conform estimărilor ulterioare ale Ministerului Finanțelor, mecanismul actual de scădere a plafonului fiscal de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil din impozitul pe profit datorat poate genera, la nivelul anual, un impact estimat asupra veniturilor bugetare de -4,5 miliarde lei , ceea ce ar presupune o creștere a deficitului bugetar cu 0,4 pp, până la 7,56% din PIB.

Așadar, părinții care au reușit să își convingă angajatorii de aceste facilități fiscale și să le aplice, au avut cel mai probabil doar o „fereastră de oportunitate”, facilitățile urmând să fie modificate, fie în sensul unei accesări mult mai restrictive, fie prin reducerea sumei alocate sau chiar eliminarea completă a acestor facilități.

 

Proiect, la transparență

În final, Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre prin care aduce modificări acestor beneficii fiscale, precizând însă și că este deschis la un dialog cu reprezentanții Senatului României și ai Camerei Deputaților „și își exprimă disponibilitatea de a oferi asistență în vederea rectificării prevederilor Legii nr.239/2020 astfel încât aceasta să fie clară, echitabilă și aplicabilă”.