„Astăzi deschidem discuția despre un posibil nou proiect. Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea. Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a spus premierul.

Potrivit acestuia, România are nevoie, în același timp, de capacități care să poată echilibra sistemul energetic atunci când producția variază.

‘Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă energie pe care o producem’, a explicat Bolojan.

Prim-ministrul consideră că Djerdap 3 este un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea.

„Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane (…) și să țină cont de navigația pe Dunăre. România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitate energetică și competitivitate economiilor noastre. Îi mulțumesc doamnei ministru și colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog și pentru cooperare. Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună la proiecte energetice importante”, a mai spus prim-ministrul român.

La rândul său, ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Dedovic Handanovic, a mulțumit României pentru sprijinul acordat Serbiei pe parcursul său de integrare europeană, precizând că, până în prezent, comisia tehnică româno-sârbă a avut 104 sesiuni de lucru, cea mai recentă în septembrie 2025.

„Documentul pe care îl semnăm astăzi reprezintă un pas înainte important în continuare a cooperării noastre, un pilon esențial al asigurării securității energetice pentru cetățeni noștri, pentru economiile țările noastre. Proiectul reprezintă o inițiativă strategică ce va plasa regiunea noastră într-o poziție mult mai avantajoasă pe piața din Europa de Est. Această hidrocentrală va putea integra o capacitate mai mare de energie regenerabilă, sprijinind astfel tranziția energetică și promovarea unui sector energetic mai curat. Atunci când va fi construită, Djerdap 3 va deveni cea mai mare facilitate de stocare în această parte a Europei, dacă nu chiar cea mai mare din Europa. De aceea, în acest sens suntem încântați să putem coopera cu România la acest proiect transfrontalier de importanță majoră”, a spus Dubravka Dedovic Handanovic.

Aceasta a menționat că, pe parcursul acestui an, Serbia va realiza „o planificare de alimentare și tehnică pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect”.

Ministrul Mineritului și Energiei de la Belgrad a adăugat că „Djerdap 3 sau Porțile de Fier III, așa cum îi spunem, este elaborat în conformitate cu Acordul strategic privind cooperarea în domeniul energetic semnat între Serbia și Statele Unite, care a intrat în vigoare martie 2025”.

Ea a precizat că, deja, a fost lansat un apel de proiecte în acest sens pentru companiile care doresc să participe la construcția hidrocentralei, până în prezent șase companii înscriindu-se în procesul care este în derulare.

„Serbia și România au început un nou demers de cooperare în sector energetic prin semnarea Memorandumului de înțelegere pentru construcția interconectorului Serbia-România, cu o capacitate de minim 1,6 metri cubi pe an. De asemenea, avem o înțelegere între companiile naționale de producția a gazelor din cele două țări și pe parcursul următoarelor zece luni intenționăm să finalizăm o conductă de 31,6 km de la Mokrin până la granița cu România. Asta va permite conectarea Serbiei la coridorul de gaze BRUA”, a mai spus Dubravka Dedovic Handanovic.

Sursa: AGERPRES