Procesul a fost deschis la Curtea de Apel Bucureşti de Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice – APALP, având ca obiect „suspendare executare act administrativ”, respectiv suspendarea efectelor documentelor desecretizate depuse la CSAT de Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul de Interne – DGIPI.

Pe 18 decembrie, cererea depusă de asociaţie a fost respinsă ca “inadmisibilă” de judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti.

Asociaţia a atacat decizia cu recurs, iar la Instanţa supremă a apărut şi Călin Georgescu ca „recurent”.

„Respinge excepţia nulităţii recursului, ca nefondată. Admite excepţia lipsei de interes a recursului şi, în consecinţă, respinge recursul formulat de recurenţii Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice – APALP şi Călin Georgescu împotriva încheierii din data de 12.12.2024 şi a sentinţei civile nr. 138 din 18 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de suspendare întemeiate pe prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, ca lipsit de interes. Respinge cererea de efectuare a unei trimiteri pentru solicitarea unui aviz CEDO, ca inadmisibilă. Respinge recursul formulat de recurenţii APALP şi Călin Georgescu împotriva soluţiei date cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca nefondat. Definitivă”, se arată în hotărârea ICCJ.

Acesta este al doilea proces pierdut de Călin Georgescu pe tema alegerilor, după cel în care a solicitat anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero.

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigat de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.

Sursa: AGERPRES