În opinia acesteia, tratamentul fiscal ar trebui să fie diferenţiat în funcţie de mărimea companiei.

„Atunci când vorbim de competitivitate fiscală, cei care sunt specialişti ştiu despre ceea ce vorbesc, o să vedeţi că există un tratament neunitar în ceea ce priveşte tratamentul fiscal aprobat sau dedicat companiilor mari şi celor mici. În consecinţă, dacă vrem să reducem deficitul bugetar fără să îmbolnăvim o parte semnificativă şi importantă, vitală pentru dezvoltarea economiei româneşti, eu cred că ar trebui ca la acest Cod Fiscal, care a fost modificat în ultimii 5 ani de zile de sute de ori, să fie îngheţată această modificare repetată pentru 5 ani, dacă tot vorbim de asumare, de pachete, dar şi de responsabilitate. Şi, mai mult decât atât, cred că ar trebui să existe un tratament fiscal special pentru companiile aflate la început de drum, pentru companiile care au cifră de afaceri până la un milion de euro şi apoi discutăm de companiile mari”, a afirmat Cristina Chiriac.

Ea a atenţionat că România se apropie de recesiune, însă, spre deosebire de ţări dezvoltate care iau măsuri, „la noi din păcate doar tăiem fără să dăm şi instrumente de creştere”.

„Doar dacă te uiţi la modul în care a erodat economia românească inflaţia care a ajuns la peste 9,7 puncte procentuale şi se duce cu paşi vertiginoşi către 10, dacă vorbim despre coşul zilnic sau vorbim doar despre felul în care se impozitează veniturile în România, o să vezi că probabil acea recesiune economică despre care se vorbeşte deja pe marile posturi de televiziune ale lumii şi despre care ţări mult mai bine dezvoltate din punct de vedere economic iau măsuri de ajutorare a economiilor, la noi din păcate doar tăiem fără să dăm şi instrumente de creştere”, a arătat preşedintele CONAF.

În ceea ce priveşte cele două pachete cu măsuri obligatorii pentru mediul de afaceri, acestea n-au stârnit foarte multe reacţii în economia românească, potrivit Cristinei Chiriac, deoarece unele dintre ele “nici nu sunt în măsură să reverbereze atât de mult economia românească”.

„Şi o să vă dau câteva exemple. Se vorbeşte în acest pachet de măsuri 2 de companiile inactive. Ştiam şi noi de foarte mult timp că sunt peste 400.000 de companii inactive. Marea majoritate a lor sunt pe sectorul microîntreprinderilor şi a întreprinderilor foarte mici. În consecinţă, măsurile care se vor lua pe partea aceasta a companiilor inactive nu prea deranjează pe nimeni. Se vorbeşte totodată în acest plan de pachet 2 de deschiderea contului bancar, o măsură foarte bine venită, pentru că antreprenorii care îşi doresc şi susţin acest pilon despre care vorbeam sunt motorul economiei româneşti şi în proporţie de aproape 99% au conturi bancare. Vorbim doar de cei care nu s-au conformat. Mulţi dintre ei au înţeles inclusiv să se conformeze de bunăvoie sistemului fiscal din România. În consecinţă, nu vorbim de foarte multe schimbări care ar putea să reducă deficitul bugetar, pentru că cuvântul de bază în ultimele şase luni în România a fost acesta. Toate măsurile care s-au luat au avut la bază un fundament poate mult prea mediatizat, dar mult prea puţin explicat: luăm aceste măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Dar nu ne-am întrebat care au fost cei care au contribuit la mărirea acestui deficit bugetar şi, din punctul meu de vedere, ce lipseşte acestor pachete, indiferent câte ori fi, 2, 3, 5, 10, total lipsite de atractivitate pentru mediul de afaceri din punctul meu de vedere, lipsesc acele măsuri proactive care, într-adevăr, ar putea să ajute la reducerea deficitului bugetar”, a susţinut aceasta.

În acest sens, oficialul CONAF a făcut referire la fondurile europene.

„Aici mă refer la fondurile europene, pentru că în toate analizele, dar absolut în toate analizele pe care le-am văzut în ultimii 5 ani, România a avut, are şi încă va mai avea câteva şanse de a reduce acest deficit bugetar cu ajutorul fondurilor europene. În continuare avem un PNNR blocat, fie că vorbim din lipsă de transparenţă, dintr-o birocraţie mărită sau chiar dintr-o ineficienţă a celor care au gestionat aceste fonduri, împreună cu o lipsă de responsabilitate a clasei politice, a întregii clasei politice care şi-a asumat şi lucrul acesta îl văd şi pe pachetul 1 şi pachetul 2. Ieşim cu asumarea răspunderii, ignorând că cel mai important principiu în orice economie, şi nu vorbim doar de economia românească, are la bază consultarea cu toţi actorii principali care contribuie la susţinerea motorului economic şi aici mă refer la mediul de afaceri, acel dialog tripartit”, a transmis Cristina Chiriac.

Aceasta a apreciat faptul că ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, pare să revină asupra deciziei de a majora capitalul social pentru companii la 8.000 de lei, lucru care ar putea duce la o încetinire a amprentei antreprenoriale, capitol la care suntem „cam codaşi” la nivelul Uniunii Europene.

„Mă bucur că Alexandru Nazare a revenit sau pare să revină asupra deciziei de a majora capitalul social pentru companii de la 8.000 de lei în anumite tranşe, pentru că noi am sesizat lucrul acesta în CONAF: unul din pilonii pentru care milităm este educaţia antreprenorială şi printr-o astfel de măsură de a majora capitalul social de la 200 de lei la 8.000 de lei fără să faci o ierarhizare sau o etapizare pe categorii antreprenoriale poate duce la o încetinire a amprentei antreprenoriale, care oricum în comparaţie cu alte ţări este extrem de mică. Dacă iei la număr de locuitori versus numărul de companii înfiinţate în România media europeană o să vezi că suntem cam codaşi”, a adăugat şeful CONAF.

Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) a organizat, miercuri, cea de-a 8-a dezbaterea profesională digitală din acest an, cu titlul „Măsuri de reducere a deficitului bugetar. Influenţa asupra companiilor şi consumatorilor”.

Sursa: AGERPRES