Totodată, oficialul european subliniază, printre beneficii, că România ar putea înregistra o creștere anuală a PIB-ului de aproximativ 2%, datorită eliminării controalelor la frontieră pentru transportul rutier.

Comisia Europeană desfășoară în prezent prima evaluare Schengen a României, analizând domenii precum politica în materie de vize și gestionarea frontierelor externe, precizează comisarul Magnus Brunner, care va efectua luni o vizită la București.

Acesta se referă și la implementarea Sistemului european de intrare/ieșire (EES), pe care l-a numit coloana vertebrală digitală a noului sistem european de gestionare a frontierelor și care trebuie implementat până în aprilie 2026, inclusiv la punctele de trecere a frontierelor din România.

Vorbind despre controalele temporare din interiorul spațiului Schengen, Brunner explică modul în care Uniunea Europeană încearcă să găsească un echilibru între libertatea de mișcare și securitate. El abordează, de asemenea, provocările Pactului privind migrația și azilul și prezintă noile soluții propuse pentru returnarea migranților.

AGERPRES: România a aderat deplin la spațiul Schengen la începutul acestui an, cu o serie de condiții inițiale. A avut Comisia Europeană până în prezent vreo evaluare privind modul în care România și-a respectat obligațiile care îi revin ca membră deplină Schengen?

Magnus Brunner: Spațiul Schengen este una dintre realizările cele mai tangibile ale UE. Acesta are un impact real asupra vieții a peste 450 de milioane de europeni, stimulând turismul, reducând prețurile bunurilor și oferind oportunități de muncă și studiu. Dar și în moduri mai intangibile. Când Schengen a intrat în vigoare acum 40 de ani, a marcat o nouă eră de deschidere în Europa. Odată cu aderarea deplină a României și Bulgariei la 1 ianuarie 2025, am creat o rută deschisă de la Atlantic la Marea Neagră. Datorită eliminării controalelor la frontieră pentru transportul rutier, se preconizează că România va înregistra o creștere anuală de 2% a PIB, ceea ce va reprezenta un impuls important pentru economie.

Trebuie să garantăm protecția acestui spațiu comun de liberă circulație. România a depus eforturi considerabile pentru a îndeplini criteriile de aderare. România a dezvoltat un sistem național solid de guvernanță Schengen, iar aceste eforturi continuă și după eliminarea controalelor. Comisia efectuează în prezent prima evaluare Schengen a României, în cadrul căreia examinăm domenii precum politica în materie de vize și gestionarea frontierelor externe. Nu vreau să anticipez rezultatele, dar înțeleg că evaluarea decurge foarte bine.

AGERPRES: Considerați că fondurile europene alocate României pentru gestionarea frontierelor au fost utilizate eficient, și aveți în vedere suplimentarea acestora în contextul noilor provocări de securitate?

Magnus Brunner: Protejarea frontierelor noastre externe este o sarcină complexă. Am constatat că a trebuit să facem față unor noi amenințări la frontiera noastră estică, în special din partea Belarusului și a Rusiei. România are aproximativ 1.700 km de frontiere externe cu Ucraina, Moldova și Serbia. În același timp, am înregistrat o scădere cu 22 % a trecerilor ilegale ale frontierei din Turcia, ceea ce, evident, reduce și presiunea asupra României.

Am alocat României peste 220 de milioane de euro pentru securitatea frontierelor în perioada 2021-2027. Aceste fonduri au fost utilizate în mod eficient, consolidând supravegherea, formarea profesională și infrastructura de-a lungul frontierelor externe ale României. Având în vedere noile provocări în materie de securitate, Comisia este pregătită să își intensifice sprijinul prin finanțare suplimentară și asistență din partea Frontex, dacă este necesar. În cadrul următorului buget pe termen lung al UE, am propus, de asemenea, triplarea finanțării în domeniile securității interne și migrației.

AGERPRES: Mai multe țări din spațiul Schengen mențin controale temporare la frontierele dintre ele, iar unele și le-au întărit, cum este cazul Danemarcei la frontiera cu Germania. Afectează această situație funcționalitatea spațiului Schengen și pot fi luate măsuri pentru remedierea ei sau este o perspectivă cu care ar trebui să ne obișnuim?

Magnus Brunner: Legislația Uniunii Europene permite statelor membre să introducă controale la frontieră atunci când este necesar pentru a proteja ordinea și securitatea publică, cu condiția ca aceste controale să fie temporare și bine coordonate între statele membre. Odată cu reducerea numărului de treceri ilegale ale frontierelor, introducerea noului Pact privind migrația și azilul și punerea în funcțiune a unor noi sisteme de ultimă generație pentru gestionarea frontierelor externe, se creează condițiile pentru eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne.

Ne concentrăm pe trei domenii principale.

În primul rând, consolidăm frontierele noastre externe. Și odată cu lansarea cu succes, săptămâna trecută, a noului sistem de intrare/ieșire, punem în aplicare unul dintre cele mai moderne sisteme informatice pentru gestionarea frontierelor externe. De asemenea, sporim în mod semnificativ resursele Frontex pentru a oferi asistență operațională țărilor UE în gestionarea frontierelor.

În al doilea rând, abordăm problemele legate de sistemul UE de gestionare a migrației. Aceasta înseamnă să punem ordine în casa noastră europeană. Reforma sistemului nostru ne va oferi proceduri de azil mai eficiente, o mai bună cooperare între statele membre și un sistem de returnare funcțional. Dacă vom reuși să punem în aplicare acest lucru, vom obține o schimbare remarcabilă în politica de migrație, care va fi în beneficiul spațiului Schengen.

Pe locul al treilea se află securitatea internă. Fie că este vorba de terorism, rețele criminale globale sau atacuri hibride sponsorizate de state, amenințările actuale depășesc frontierele Schengen și, de fapt, toate frontierele. Ceea ce înseamnă că trebuie să oferim și răspunsuri transfrontaliere. Prin noua noastră strategie de securitate internă, ProtectEU, ne străduim să îmbunătățim capacitatea operațională a Europol pentru a sprijini mai bine autoritățile naționale. Lucrăm pentru a îmbunătăți accesul la date în scopul aplicării legii. Și, mai presus de toate, trebuie să ne schimbăm mentalitatea pentru a anticipa și contracara amenințările imediat ce apar.

Interviul complet AICI.

Sursa: AGERPRES