Conform cercetării sociologice, 39,7% dintre alegători ar vota cu AUR (faţă de 38,2% în mai 2026, 37% în aprilie, 38% în martie, 40,9% în ianuarie, 38% în noiembrie 2025, 40% în octombrie, 40,8% în septembrie, 40,5% în iunie, 38,1% în mai), pe locul doi situându-se PSD cu 18,7% (faţă de 17,5% în mai 2026, 20,1% în aprilie, 19,2% în martie, 18,2% în ianuarie, 19,5% în noiembrie 2025, 17,6% în octombrie, 17,9% în septembrie, 13,7% în iunie, 17,4% în mai).

Pe locul trei în preferinţele electoratului se află PNL cu 16,3% (faţă de 20,3% în mai 2026, 15,5% în aprilie, 14,5% în martie, 13,5% în ianuarie, 14,6% în noiembrie 2025, 14,8% în octombrie, 15,2% în septembrie, 17,3% în iunie, 16% în mai), urmat de USR cu 9% (faţă de 10% în mai 2026, 12,7% în aprilie, 11,4% în martie, 11,7% în ianuarie, 12,3% în noiembrie 2025, 11,5% în octombrie, 12,8% în septembrie, 13,1% în iunie, 12,2% în mai).

Pentru UDMR ar vota 5,5% din alegători (faţă de 5% în mai 2026, 4,3% în aprilie, 4% în martie, 4,9% în ianuarie, 4,8% în noiembrie 2025, 5,2% în octombrie, 4% în septembrie, 5,2% în iunie, 4,5% în mai 2025), iar pentru SENS – 4,1% (faţă de 2,5% în mai 2026, 2,4% în aprilie, 3,6% în martie, 4% în ianuarie, 3,2% în noiembrie 2025, 3,4% în octombrie, 2,1% în septembrie, 2,4% în iunie).

S.O.S. România ar obţine 2,7% (faţă de 2,9% în mai 2026, 2,8% în aprilie, 3,3% în martie, 2,8% în ianuarie, 1,7% în noiembrie 2025, 2% în octombrie, 2,8% în septembrie, 1,9% în iunie) şi POT – 2,7% (faţă de 1,9% în mai 2026, 3,6% în aprilie, 3% în martie 2026, 5% în ianuarie, 3,1% în noiembrie 2025, 2,6% în octombrie, 3,3% în septembrie, 4,2% în iunie).

De asemenea, 1% dintre votanţi îşi exprimă preferinţa pentru un candidat independent (faţă de 0,9% în mai 2026, 1% în aprilie, 1,4% în martie, 2% în ianuarie, 1% în noiembrie 2025, 1,3% în octombrie, 0,6% în septembrie, 1,4% în iunie), iar pentru alt partid – 0,3% dintre votanţi (faţă de 0,9% în mai 2026, 0,7% în aprilie, 1,6% în martie, 1,1% în ianuarie, 1,8% în noiembrie 2025, 1,6% în octombrie, 0,6% în septembrie, 0,5% în iunie).

Aceste date sunt raportate la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot, respectiv 70,6% din total eşantion.

Barometrul prezintă şi datele raportate la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi au declarat că ar merge sigur la vot, respectiv 45% din total eşantion.

Astfel, în acest caz, 40,2% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot ar vota cu AUR, 17,2% cu PNL, 16,4% cu PSD, şi 11,4% cu USR. Pentru UDMR ar opta 4,8% dintre alegători, pentru SENS – 4,8%, pentru POT – 2,2%, iar pentru SOS România – 1,8%. Pentru un candidat independent ar opta 1% dintre respondenţi, iar pentru alt partid – 0,2%.

În privinţa estimării participării la vot pentru parlamentare, sondajul arată că, pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că “sigur nu vor merge” la vot şi 10 “sigur da”, 17,8% dintre români au ales sigur nu, iar 56,7% au indicat sigur da, în timp ce 1,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

“Prelungirea excesivă a crizei politice, cu toate costurile de economice, sociale şi de imagine, tinde să aplatizeze scorurile electorale ale partidelor care au compus fosta coaliţie de guvernare, niciunul nedepăşind pragul de 20%. Dacă imediat după moţiunea de cenzură, PNL a înregistrat un salt electoral important, cele 4 luni de guvern interimar au erodat capitalul electoral acumulat în acel context de liberali care au revenit la procentele de dinainte de moţiunea de cenzură. PSD şi USR se stabilizează, cu foarte uşoare recuperări de alegători mai ales în zona votanţilor mobilizaţi, iar AUR se menţine în jurul procentului de 40%”, a arătat Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de ştiri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Datele au fost culese în perioada 1-7 septembrie 2026, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.

Sursa: AGERPRES