„O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanțează și ar trimite automat România în ‘junk’. Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat; operează efectul de semnal menționat și chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare. Entități de stat de importanță strategică nu trebuie să fie privatizate. Ceea ce nu înseamnă că nu sunt necesare restructurări și ameliorare de guvernanță corporativă, că pot avea loc listări parțiale la bursă. În SUA și Europa are loc o revenire a politicilor industriale, care nu ține de ideologie, ci de imperative industriale și de securitate/geopolitică. Dar România nu are spațiu fiscal și are și problema riscului valutar nefiind în zona euro’, a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 22-a ediții a Raportului de analiză a convergenței ‘România – Zona Euro Monitor”, intitulată „Poate Uniunea Europeană avea autonomie tehnologică și strategică?”.

Potrivit analizei, corecția bugetară poate fi sprijinită mult de absorbția fondurilor europene din PNRR și cele structurale și de coeziune. Programul SAFE poate înlocui parțial PNRR, chiar dacă înseamnă împrumuturi. Acest program va stimula economia națională în mod simțitor dacă mult din finanțări va fi utilizat de industria autohtonă.

„Este bine că vom intra în OCDE, care promovează practici bune în funcționarea economiei/societății. Dar să nu așteptăm miracole. România are nevoie de un guvern cu puteri depline, care să continue reforme și consolidarea fiscal-bugetară, să absoarbă fonduri europene, să elaboreze proiectul de buget pentru 2027”, a scris Daniel Dăianu.

El menționează că întrebări pe care le pun economiștii autohtoni privind modelul de dezvoltare se înscriu într-un registru larg de preocupări în Europa, care privesc relații în interiorul UE și între aceasta și restul lumii.

„Costul energiei, crescut mult după invadarea Ucrainei, privește toată economia europeană, iar piața unică a energiei funcționează defectuos. În România, din cauze unei inadecvate organizări a pieței energiei și a lipsei dispozitivelor de stocare, suntem în situația aiuritoare în care se vinde frecvent energie ieftină dimineața și se cumpără scump seara. Plasarea în lanțuri de producție și aprovizionare preocupă numeroase economii europene. Dar nicio altă economie din UE se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România. În 2026, dacă nu vom avea vreun derapaj, deficitul bugetar ar fi în jur de 6 la sută din PIB (la șase luni deficitul a fost de 2 la sută din PIB), ceea ce ar fi o corecție de amploare în raport cu deficitul de 9,3 la sută din PIB în 2024. Deficitul de cont curent va fi probabil în jur de 7 la sută din PIB în 2026. Menținerea rating-ului suveran al României de către Fitch în 31 iulie a.c. și de către Moodys în 7 august a.c., a avut în vedere reducerea de amploare a deficitului bugetar, dar a venit cu mesaje severe privind criza politică. Aceasta poate dăuna consolidării fiscal-bugetare, reformelor și sustenabilității datoriei publice. Oricum, retrogradarea (downgrade) României ar fi fost stranie dată fiind corecția fiscal-bugetară foarte mare în perioada 2025-2026, în timp ce nu a avut loc când deficitul a fost de peste 9 la sută din PIB, în 2024”, a afirmat Daniel Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal susține că dezechilibrele macro ale României sunt rezultatul unor politici macroeconomice prost croite; politici fiscal-bugetare imprudente au condus la deficite bugetare excesive.

„Această afirmație nu ignoră convergența economică intensă înregistrată în ultimele două decenii (cu venit/loc la paritatea puterii de cumpărare crescând de peste trei ori în raport cu media din UE). A avut loc însă o dezvoltare dezordonată, cu inegalități mari între regiuni (evoluție poate inevitabilă în condițiile date), cu pierdere masivă de capital uman (prin emigrație, și aceasta inevitabilă, date fiind diferențialele de venituri și de dezvoltare). Nu un model de creștere economică defectuos explică în principal deficitele bugetare mari din ultimul deceniu (în 2024 de peste 9 la sută din PIB, când creșterea PIB a fost sub 1 la sută), ci politici expansioniste și neglijarea necesității de a avea venituri fiscale superioare prin combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale, a deturnării/sifonării de resurse publice în România veniturile fiscale, inclusiv contribuții, sunt de 27-28 la sută din PIB, față de media de 40 la sută în UE. O economie se poate dezvolta cu deficite rezonabile, cu o datorie publică sustenabilă. La noi s-au practicat politici populiste iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore. Avem și slăbiciuni instituționale, corupție extinsă, extragerea de foloase necuvenite din bugetul public și avutul obștesc, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat. Este bine că se meditează la ce să facem în viitor. Dar nu trebuie să așteptăm realizarea unui nou model de creștere/dezvoltare pentru a continua corecția bugetară”, arătat Daniel Dăianu.

El precizează că această corecție este o necesitate absolută pentru a nu pierde controlul asupra datoriei publice. După analize și ale Consiliului Fiscal, dacă ajustarea fiscal-bugetară nu ar continua după 2026, datoria publică ar rămâne pe o traiectorie nesustenabilă, depășind 80% din PIB în 2034. Traiectoria ascendentă a datoriei publice este reflectată și în deteriorarea necesarului brut de finanțare (suma dintre ‘rostogolirea’ datoriei și finanțarea deficitului). Necesarul de finanțare ar urca de la circa 15 la sută din PIB în 2026, la aproximativ 20 la sută din PIB în 2034, sporind substanțial riscurile de refinanțare.

„Măsurile de consolidare, adoptate până în prezent, atenuează creșterea datoriei publice. Dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Există oboseală în societate și nemulțumire după doi ani de înghețare a salariilor bugetarilor și a pensiilor (ce fuseseră totuși crescute mult înainte de 2025). De aceea, consolidarea bugetară va include probabil în 2027 o indexare a pensiilor și salariilor, care însă nu trebuie să devieze traiectoria de control al cheltuielilor publice. Este de văzut ce se va întâmpla cu legea salarizării unitare, ce implică, conform unor declarații oficiale, circa 12 miliarde lei pentru aplicare. Pentru protecția cetățenilor vulnerabili, este bine că se prelungește limitarea adaosului la alimente de bază în 2026”, a afirmat Daniel Dăianu.

El menționează că nu trebuie să fie indusă o confuzie explicând dezechilibrele macroeconomice mari ale României prin funcționarea unui model de creștere. În opinia sa, aceste dezechilibre sunt cauzate în principal de erori de politică macroeconomică.

„Este justificat însă să ne gândim la resorturi de creștere economică în viitor, la cum să avem o economie mai competitivă. Slăbiciuni structurale pot fi atenuate în timp; unele nu vor putea fi surmontate fiind legate de probleme, dificultăți, ale economiei europene și de balanța de putere în interiorul UE. Este greu de crezut că România ar putea deveni o ‘Norvegie a Mării Negre’ (prin exploatarea de țiței și gaz natural), să extragă o rentă considerabilă din această exploatare. Aceste resurse ne pot însă ajuta în perioada de tranziție, deoarece România are de continuat desprinderea de resurse fosile. Trebuie să avem o piață internă a energiei mult mai bine organizată. Chestiunea demografică și îmbătrânirea populației reprezintă o constrângere majoră, ce privește toate statele UE”, arată Daniel Dăianu.

Conform analizei, cheltuielile de apărare vor obliga la alegeri dificile fiindcă consumă resurse bugetare.

„Stihiile naturii și războaiele lovesc viața oamenilor. Războiul dintre Ucraina și Rusia trebuie să înceteze cât mai grabnic pentru a salva vieți omenești. Europa are nevoie de o arhitectură de securitate, care să încerce să prevină agresiuni viitoare. UE are nevoie de o capacitate de descurajare credibilă, iar SUA au de jucat în continuare un rol strategic în Europa. Viitorul României este legat de cel al UE; un alt model de creștere economică este condiționat de politici publice (industriale) la nivel național și al UE, de investiții publice și private. În România avem nevoie de măsuri care să protejeze resursele de apă, pământul agricol, să sprijine producția agro-industrială autohtonă. Cadrul financiar multianual 2028-2034 trebuie să fie capitalizat în acest scop. Și trebuie să ne gospodărim mult mai bine resursele. Aderarea la zona euro nu poate avea loc cât timp avem deficite mari. Nu este suficient să declari că vrei, ci trebuie să poți, să urmărești în mod consecvent un asemenea scop prin politici adecvate. Aderarea poate fi o strategie de a consolida finanțele publice, de a realiza o economie competitivă (care să nu sufere de dezechilibre externe mari)”, a mai arătat Daniel Dăianu.

Sursa: AGERPRES