Dan Șucu a apreciat că discuțiile de vineri de la Palatul Victoria privind pachetul de relansare economică au fost extrem de constructive. El a menționat că Guvernul a inclus în acest pachet multe din propunerile transmise încă din luna decembrie de Confederația Patronală Concordia. Este vorba despre măsuri care aduc rezultate, fără să presupună costuri mari pentru buget, a afirmat el.

Pe de altă parte, Șucu a subliniat că nu se poate discuta despre relansare economică fără să fie abordată chestiunea responsabilității fiscal bugetare.

„Din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt în clipa de față mugurii unei crize. Este o criză pe care noi o resimțim. Nu este o criză cum a fost cea din 2009, importată. Este o criză care este legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public. Este o criză care este plecată dintr-o birocratizare excesivă a României, cu un cost extrem de mare al acestei birocratizări. Se discută deja de ani de zile despre eliminarea sau despre micșorarea acestei poveri a costurilor de funcționare ale statului român. Vedem în clipa de față foarte multe proiecte, foarte multe dorințe, foarte multe declarații, dar extrem de puține rezultate. În mediul privat, noi nu premiem niciodată încercarea. Noi premiem întotdeauna reușita. Sperăm să vedem niște pași serioși și în această direcție”, a spus el, după ce a participat la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Șucu a pledat pentru susținerea societăților care trec printr-o perioadă dificilă, în contextul în care acestea au plătit taxe de-a lungul timpului și se confruntă cu pericolul desființării.

„În condițiile în care vedem mugurii unei crize, este absolut normal – te poți aștepta – ca multe societăți care până acum au fost plătitoare de taxe și s-au comportat mai mult decât corect față de buget să aibă probleme propriu-zise. Și într-o astfel de situație este normal ca și aceste societăți să fie cât de cât sprijinite. Cu toții știm că, dacă un angajat a contribuit un anumit timp la fondul de pensii, la fondul de șomaj, în condiția în care el va deveni șomer, va avea întotdeauna sprijinul statului. Dar nimeni nu își pune problema că există și societăți comerciale care pot să treacă în anumite perioade prin probleme. Și ele trebuie sprijinite atunci când au probleme punctuale, pentru a putea continua, pentru a nu ajunge în situația în care se desființează”, a explicat Dan Șucu.

Potrivit acestuia, kurzarbeit (o măsură care permite companiilor să reducă programul de lucru al angajaților, pentru a evita concedierile) ar împiedica o creștere mare a șomajului.

„Există anumite puncte de vedere care ne spun că este doar o chestiune de organizare și de dorință (implementarea kurzarbeit – n.r.). Sunt într-adevăr industrii care, în clipa de față, au o suferință evidentă. (…) Sunt multe industrii; HORECA este în suferință. (…) Automotive, mobilă, decorațiuni, real estate. Toate lucrurile acestea au un impact important. Deja în ianuarie se simte”, a susținut el.

Totodată, Dan Șucu a opinat că România are un număr extrem de limitat de locuri de muncă raportat la populație.

„În mod normal, la o populație de 17 milioane ar trebui să existe un minim de 11 milioane de locuri de muncă; în condițiile în care, în clipa de față, există numai cinci milioane. Acesta este motivul pentru care cei care sunt cu adevărat în câmpul muncii sunt taxați extrem de mult, iar societățile care funcționează sunt taxate extrem de intens. În schimb, concurența neloială se referă la extrem de multe persoane care pur și simplu nu sunt pe radarul plătitorilor de taxe”, a afirmat el.

La rândul lui, președintele IMM România, Florin Jianu, a declarat că țara noastră se află în top în ce privește taxarea muncii.

„Mediul de afaceri cere voucherele de vacanță, pentru că ele au fost o investiție. Colegii noștri din transporturi au prezentat astăzi faptul că acea acciză, 65 de bani, care a fost întoarsă către transportatori, a generat sute de milioane de euro. A generat flote întregi de transportatori care au alimentat în România și nu au mai alimentat în Ungaria. Aceste lucruri trebuie văzute de guvernanți. Faptul că noi vorbim de investiții în economie, nu de cheltuieli pentru mediul de afaceri. Gradul de multiplicare a unui astfel de instrument este de până la 12 ori”, a arătat Jianu.

Sursa: AGERPRES