„Datele semnal privind PIB-ul pentru trimestrul trei al acestui an au fost semnificativ sub aşteptări, înregistrând o stagnare faţă de trimestrul precedent şi o creştere de doar 1,1% în termeni anuali. Noi anticipam o creştere de 0,5% faţă de trimestrul precedent şi de 2% în termeni anuali, în timp ce consensul Bloomberg era de 0,6% trimestru/trimestru şi 1,6% an/an. După nouă luni, economia a crescut cu doar 0,9% faţă de perioada similară a anului precedent. Având în vedere detaliile limitate furnizate în prezent de Institutul Naţional de Statistică, putem doar specula asupra motivelor acestor rezultate dezamăgitoare. Structura creşterii PIB din T3 2024 va fi publicată pe 6 decembrie. Indicatorii cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire a consumului în T3 2024. Este posibil ca exporturile nete să fi continuat să aibă un impact negativ asupra creşterii economice, deşi datele lunare privind comerţul internaţional de bunuri indică faptul că impactul negativ ar putea fi moderat în acest trimestru comparativ cu cel precedent. Agricultura rămâne o incertitudine majoră şi o preocupare în acest trimestru. Cifrele de producţie au fost slabe în acest an, afectate de secetă, ceea ce probabil a tras în jos şi creşterea economică în trimestrul trei. Pe de altă parte, investiţiile au continuat probabil să contribuie pozitiv, susţinute de cheltuielile statului în infrastructura. Pe baza noilor date privind PIB şi presupunând că nu vor exista revizuiri semnificative, ne reducem prognoza de creştere economică pentru întregul an la 0,8%, faţă de estimarea anterioară de 1,9%”, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR.

De asemenea, Valentin Tătaru, macroeconomist la ING Bank România, a afirmat că o creştere economică de 1% este mult mai realistă faţă de cea avansată anterior de bancă.

„Datele publicate astăzi privind PIB-ul pe trimestrul trei reflectă o activitate economică sub potenţial, economia avansând cu numai 0,9% după primele nouă luni ale acestui an. Acest lucru se întâmplă chiar şi pe fondul unei cereri de consum încă solide, judecând cel puţin după cifrele privind vânzările cu amănuntul care sunt anticipate să crească în termeni reali cu aproximativ 10% în acest an. Având în vedere datele de astăzi, riscurile pentru prognoza noastră de creştere economică pentru 2024 de 1,3% sunt evidente îndreptate în jos, o cifră de aproximativ 1% părând mai realistă în acest moment. Pentru 2025 avem încă o estimare relativ optimistă privind creşterea economică, de 3%. Această cifră este însă puternic dependentă de modul în care va fi calibrată politica fiscală în 2025, riscurile fiind preponderent înspre o creştere a PIB mai mică decât estimarea noastră”, a spus Valentin Tătaru.

La rândul său, Lucian Anghel, director general adjunct la Libra Internet Bank, a declarat că a avut de la început o perspectivă rezervată, aceasta fiind menţinută în condiţiile actuale, dar perspectivele sunt orientate în jos.

„Creşterea PIB a accelerat uşor la nivel anual la +1,1% în trimestrul al Ill-lea, de la +0,9% în perioada aprilie iunie a.c. şi +0,5% în primul trimestru din acest an. Până la publicarea structurii PIB, putem anticipa câteva tendinţe care s-au manifestat în trimestrul al Ill-lea referitoare la creşterea economică: consumul a continuat să susţină avansul, în condiţiile în care activitatea de comerţ, în principal cel cu amănuntul şi apoi cel auto, a avut o evoluţie pozitivă; creşterea anuală a deficitului comercial a pierdut ceva din intensitate în lunile iulie-septembrie, reducând din impactul negativ al acestuia asupra formării PIB, comparativ cu trimestrul al ll-lea; elementele care ar fi putut contribui la temperarea creşterii anuale a deficitului comercial în trimestrul al III-lea sunt exporturile de autovehicule şi consumul, acesta din urmă beneficiind şi de o creştere a ofertei interne pe segmentul alimentar în perioada de vară, chiar dacă pe ansamblu anul agricol a fost unul dificil; investiţiile au continuat să crească, susţinute de sectorul public, însă ritmul anual a rămas probabil unul modest, dacă ne uităm la evoluţia lucrărilor de infrastructură: industria nu a reuşit să iasă din teritoriul negativ, iar sectorul serviciilor pare să fi pierdut teren, în special pe segmentul celor prestate întreprinderilor. Ne menţinem prognoza de creştere economică la 1,2% pentru întreg anul 2024, însă menţionăm că riscurile la adresa acesteia sunt orientate în jos”, a explicat Lucian Anghel.

Potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS), produsul intern brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier, în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, PIB a scăzut cu 0,2%.

„Produsul intern brut în trimestrul III 2024 nu s-a modificat, în termeni reali, comparativ cu trimestrul II 2024. Produsul intern brut a înregistrat o creştere de 1,1% faţă de acelaşi trimestru din anul 2023 pe seria brută şi o scădere de 0,2% pe seria ajustată sezonier”, se arată în comunicatul INS.

În primele nouă luni ale anului, economia României a crescut cu 0,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, şi cu 0,8% pe seria ajustată sezonier.

În cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat recent, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.

La Bucureşti, în luna septembrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.

Sursa: AGERPRES